Călătoria la Moscova s-a încheiat astăzi, la prânz, în momentul în care am aterizat pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București . Așa cum spuneam aici, zborul retur a fost făcut cu Aeroflot, compania rusească, cea care a primit pasagerii ”victime” ale anulării recent inauguratei curse Tarom București – Moscova și retur. Zborul trebuia să plece de pe Aeroportul Moscova Sheremetyevo la ora 12:05 locală. Ei bine, nu. A plecat cu întârziere, au fost probleme mari cu pasagerii, cu locurile din avion, mi-au fost pierdute bagajele, dar asta într-un text separat. Acum strict despre zborul de la Moscova la București la bordul unei aeronave cu care nu m-am mai întâlnit până acum. Spuneam că am zburat doar cu Airbus și Boeing în ”carieră”. Nu, am zburat și cu Fokker 100 și 70, dar și cu Bombardier Q400. Niciodată însă cu Sukhoi. Până azi, 4 aprilie 2014.
Din motive pe care le voi explica ulterior, asta pentru că reprezintă un capitol important al călătoriei mele, întoarcerea s-a petrecut astfel: la check-in am primit un upgrade la business class pentru că am fost îmbarcați ultimii, din motive de ”merge prost sistemul”. Eu am primit locul 1A, prietena mea locul 1B. Am trecut prin controlul de securitate, însă la poartă (gate) am fost oprit eu (ea a trecut) pe motiv că locul pe care l-am primit este deja ocupat. Tanti de la poartă (ca de altfel 99% dintre angajații aeroportului moscovit) nu vorbea engleză, motiv pentru care am renunțat la parlamentări îndelungate. Urma să avem, așadar, un bilet la economy (locul 6A – eu) și un bilet la business class (locul 1B-ea).
Avionul cu care am călătorit este un Sukhoi Superjet 100-95B, număr de înregistrare RA-89017, probabil cel mai frumos (estetic vorbind) avion cu care am călătorit vreodată. Produs de rușii de la Sukhoi în colaborare cu Boeing, Superjet-ul cu care am zburat eu astăzi se numește Petr Khmelnitsky și a avut prima decolare în septembrie 2013, deci e probabil și cel mai nou avion în care am călcat vreodată. Propulsat de două motoare PowerJet SaM146, avionul are o configurație de 2 locuri (dreapta) și 3 locuri (stânga), cu cinci rânduri de câte 4 locuri (2 cu 2) la business class.
Confort: business e… business. La economy, pe rândul 6, locul la picioare e impresionant
Zborul a fost lin, plăcut. Zgomotul motoarelor este acceptabil, nota fiind mai spre Fokker decât spre Boeing sau Airbus. Dacă despre nivelul de confort de la business class nu pot spune multe, am rămas uimit de scaunele de la economy. După retrogradarea de la business am primit locul 6A, adică primul rând după business. Asta a făcut ca locul la picioare să fie unul de-a dreptul impresionant, așa cum se poate observa și în poză. Toaleta este surprinzător de mare pentru un avion… mic. Un minus vine de la lipsa monitoarelor, deci automat lipsa oricăror informații legate de zbor: altitudine, viteză de crozieră, timp estimat pentru aterizare, temperatură exterioară, etc. Știam că la unele companii, atunci când nu există monitoare, informațiile astea sunt oferite de pilot, dar la Aeroflot nu a fost cazul.
Mancarea la Aeroflot: varietate și gust ok la economy, prezentare și varietate la business
Nu știu de ce, dar mă așteptam să sufăr de foame până acasă. Nu mâncasem și nu băusem nimic până la ora 12:00, iar primul semn de viață din partea însoțitoarelor de bord a venit cam după 30 de minute, atunci când am primit un suc de portocale. Ce-i drept cu întârziere, cam după o ora și 15 minute de zbor, a venit și mâncarea, însotiță de cafea. În tavă am avut o salată de mazăre, morcov fiert și cartofi fierți cu o bucățică de somon afumat și o măslină, plus un plic de maioneză. O felie de pâine neagră, o mini-chiflă albă, un triunghi de brânză topită și un pachețel de unt. Desertul a fost o prăjitură cu blat de ciocolată acoperită cu frișcă, fistic și portocală. Fără să fie caldă, precum cea Tarom, mâncare oferită de Aeroflot a fost bună, mi-a potolit foamea. Ba chiar un plus pentru desertul extrem de gustos și pentru cafeaua care nu pare să fie solubilă.
La business class mi-a fost raportată o situație mai bună. În ceea ce privește calitatea, prezentarea și varietatea, pentru că la gust am avut plângeri. Pâine neagră cu semințe și salată cu roșii, castraveți și nucă pentru început, urmată de vită cu mămăligă și broccoli, totul terminat cu o prăjitură uriașă și un capuccino pe măsură. Sigur, nu a lipsit băutura pre-decolare și nici serviciul de suc și nuci, caju, calde.
Video cu decolarea de la Moscova Sheremetyevo și cu aterizarea de pe București Otopeni
