V-am spus că am fost nevoit ca întoarcerea de la New York să fie făcută cu un zbor Swiss, din păcate n-am putut folosi tot serviciile Lufthansa. Și spun din păcate pentru că zborul de întoarcere nu s-a putut compara cu excelenta experiență de la dus. De fapt, a fost total opusul ei. Începem cu începutul. Seara din New York JFK pleacă două zboruri Swiss către Zurich: LX17 la ora 19:15 și LX15 la ora 22:10. Primul este cel pe care vi-l recomand pentru că în perioada asta elvețienii îl operează cu noul și superbul lor Boeing 777. Cum eu n-am avut de ales am rămas la zborul de mai târziu, deci la A330-300. A fost un fiasco total, motivele fiind următoarele:
1. Alegerea locului: check-in imposibil, servicii în aeroport deplorabile
Nu am putut face check-in online, a fost imposibil, deși biletele noastre erau pe rezervări complet diferite. Deci nu era doar problema rezervării mele. Nu știu de ce, site-ul nu oferea și o explicație, iar experiența de la aeroport a fost dezamăgitoare. Agentul Swiss de la check-in counter ne-a mințit deși am fost super amabil cu ea. Știam că A330-urile Swiss vin în configurația 2-4-2, așa că am mers mai devreme la aeroport pentru a încerca să prindem două locuri pe margine. Cu zâmbetul pe buze, fata de la counter ne-a spus că avionul este gol și că putem sta oriunde după decolare, dar că ea ne va da niște locuri în centru din motive de echilibrare a avionului. Mai auzisem de treaba asta, deci nu m-am gândit că o să fie o problemă.
În avion însă, ce să vezi? Toate locurile de pe margine erau ocupate, gol era doar în centru, unde ne-a dat nouă duduia. Mai mult, ne-a dat locurile din spate de tot, lângă sala de servire, acolo unde avionul se îngustează serios și unde ai în permanență lumină și zgomot. Nu pot pricepe de ce a făcut lucrul ăsta, nu i-o fi plăcut de fețele noastre, pentru că alte locuri în avion erau, avea opțiuni.
În fine, la fel ca la Lufthansa, primești o pătură, o pernă și o pereche de căști, de data asta din cele mici, in-ear. Scaunul este mai butucănos, mai gros, mini-telecomanda din mâner e detașabilă, iar ecranul nu are touch-screen. Spațiul la picioare a fost cel puțin la fel de bun precum cel din 747-8i Lufthansa și nu am avut cutie IFE care să-mi fure din loc. Lângă ecran e și slot-ul USB pentru încărcarea telefonului. Priză n-am văzut, dar nici n-am căutat.
2. Meniul: mâncare și băutură la discreție, calitate meh
La circa 45 de minute după decolare, cam prin locul în care s-a scufundat Titanicul (mișto aluzie, Swiss) a venit prima masă. Adică cina. Nu mai știu cealaltă opțiune, însă eu am luat piept de pui în sos de ciuperci cu ceva orez și morcovi. Vedeți poza, gustul a fost groaznic, puiul fad, morcovii fierți și atât, orezul fiert ca de spital. Salata cu morcov a fost nașpa, iar dressingul la fel de rău. Am mai avut o negresă uscată, rea și ea. De băut mi-am luat un vin și o cola. Masa a doua, micul dejun, a venit cu mai puțin de două ore înainte de aterizare, când ne apropiam de coasta Franței. Am avut un iaurt cu afine (modest), suc de portocale îmbuteliat și rău la gust, un croissant bun, dulceață și unt. Și o cafea foarte bună. Stewardesele, deosebit de mișto și de amabile, au mai oferit croissante calde doritorilor.
3. Experiența: zguduială continuă și un om leșinat
La impresia generală proastă pe care am avut-o au contribuit și alți doi factori importanți, pe lângă tipa toantă de la check-in și mâncarea proastă. Mai întâi a fost zguduiala teribilă pe care am simțit-o în marea parte a zborului. Tind să cred că e din cauza faptului că am stat în coadă, în față n-avea nimeni nicio jenă. Apoi, într-un moment în care eram cam la jumătatea zborului, în toiul nopții, un nene care mergea în fața mea pe culoar a leșinat. A căzut din picioare și a dat ochii peste cap. L-a interceptat o stewardesă și a anunțat piloții. Omul nu-și mai revenea și cred că cel mult 2 minute au lipsit să ne întoarcem către un aeroport de prin Canada, stewardesa deja informase piloții de lucrul ăsta. Tipul și-a revenit până la urmă după ce l-a doftoricit una dintre fetele de la bord, cum spuneam, toate super amabile și pricepute. Oricum, să vezi lucrul ăsta la 12.000 de metri altitudine deasupra Atlanticului, în miezul nopții, nu e tocmai liniștitor. În fine, totul s-a terminat cu o întârziere de 15 minute la aterizare, adică o scurtare importantă a unei escale și așa scurte, de o oră și zece minute. Am prins însă fără probleme legătura cu Zurich – București.
Asta e tot ce trebuie să știu? ? ?
PS: aia nu e mâncare la discreție pentru un zbor de 9 ore
E, cel putin pentru economy. Si zborul a fost de 6 ore si 50.
“E”, adică e tot ce trebuie să știu? ???
Ma refeream la mancare. Daca ai orice intrebare legata de zborul asta iti pot raspunde. 🙂
Eu ma refeream ca am intrat aici sa citesc “tot ce trebuie a stiu” si voiam sa ma asigur daca asta e tot.
Referitor la mancare, daca vei zbura cu Turkish sau alte companii din orientul mijlociu, ori din Asia indepartata, vei defini altfel “mancarea la discretie”, chiar si la economy. sa nu se inteleaga ca ma dau in vant dupa mancarea “moca” din avioane si ca in functie de asta aleg compania, doar ziceam ca nu prea mi s-a parut “la discretie” fata de unele experiente ale mele.
Daca ai venit sa cauti scandal, nu o sa primesti asta. Si nici raspunsul la ironii. Si da, am zburat cu Turkish, stiu ca dau mancare mai variata si mai multa decat europenii, dar nu faceam o comparatie. Spuneam ca pentru zborul de nici 7 ore Swiss mi-a oferit suficient de multa mancare astfel incat sa nu fiu flamand.
ok.
si sa stii ca nu caut scandal. dar nu mai suport jurnalistii de doi bani din presa de toate felurile, mai nou si in blogging, cu titlurile lor de can can. ai inteles? deci nu caut scandal, dar esti de doi bani!! tu, si toti astia cu titlurile astea!!!
De curiozitate, pentru cina ai avut tacamuri de metal? Am auzit ca se mai intampla la zborurile din/spre state.
Da. Metal si la Lufthansa si la Swiss. Metal si servetel textil
mi se pare ciudat dupa controlul super sever din aeroport sa vina cu tacamuri de metal :))
Asta cu echilibrarea avionului e cea mai mare tampenie pe care am auzit-o vreodata, nu am zburat eu mult dar nu pot sa cred asa ceva. Te placea tipa probabil si cand a vazut ca esti combinat a zis sa ti-o traga in alt mod.
Am auzit-o de cel putin 10 ori pana acum. Cica asa e, pasagerii sunt asezati uniform atunci cand avionul nu e plin. 🙂
Si daca faci check-in online te minte si softul ca sa echilibreze avionul? nici prietenul meu mai destept, Google, nu m-a putut lamuri in aceasta problema.
Am zburat acum cativa ani cu Piedone (chiar inainte sa ajunga primar si avea lejer peste 120kg) si inca o femeie tot de la categoria heavyweight. Amandoi au stat pe aceeasi parte. Dar nu mai stiu daca era avionul plin sau nu. Oricum, si cu avionul plin, pe partea cu cei doi era, teoretic, o greutate mult mai mare.
Sa ne asteptam oare sa fim si noi cantariti odata cu bagajul de cala?:))