web analytics
Siberia la Extrem

Siberia la Extrem! #3 – Eu mă adaptez. Tu te adaptezi. El/ea nu se adaptează

Un truism mare de tot, unul care face din “iarna nu-i ca vara” să fie motto pentru Academia Română. Îl vreți? Iată-l!

Am descoperit că ți-e mult mai frig dacă, la minus 30 de grade, te îmbraci subțire

Ă? Vorba marelui (doar la propriu) om de presă și TV ale cărui inițiale sunt identice cu ale virusului ce cauzează sindromul imunodeficienței dobândite. Tare? Dar oricât de prost ar suna ceea ce am zis mai sus, vreau să dezvolt un pic. Că de descoperit am descoperit ceva. Am plecat de la faptul că, echipat complet, nu simțeam frigul atât de tare. Da, e frig, dar credeam că la minus 30 voi suferi un pic mai mult. Și, cu excepția extremităților, nu se întâmpla asta intr-un mod cu adevărat dramatic. Până când, ieri seară, am ieșit la supermarket fără să mă mai sigilez complet. Adică sigur, ghete, șosete de lână, dar numai pantalonii de schi și pe sub geacă mi-am luat doar tricoul cu mânecă scurtă.

La ora la care am ieșit, 21:30, termometrul zicea că sunt minus 25 cu un real feel de minus 31. Asta din cauza vântului. Ei bine, am aflat ce înseamnă minus 31 de mi-a ajuns toată viața. Până în intestine l-am simțit, simți cum se răcesc organele în tine, e o senzație greu de descris. Simțeam efectiv cum fiecare moment în care inspir îmi răcește temperatura corpului și nu am haine suficiente ca să rămân cald. Al doilea efect nasol rău e cel asupra oaselor. Simți că te îngreunezi, începi să îți simți ciudat articulațiile, încep să scârțâie genunchii, coatele. Și dor, toate astea dor, e o durere generală, îmi imaginez că așa e când te lovește o mașină. Și scapi.

Așa am început să apreciez hainele pe care le am și modul în care am învățat să mă îmbrac pentru frigul ăsta mare. Straturile alea au un rost și lâna, tată, lâna e sfântă precum icoana. Am înțeles asta, dar mă neliniștește și mai tare gândul că în câteva ore plecăm spre Yakutsk, acolo unde vom avea zile în care mai cald de minus 35 de grade Celsius nu o să fie. Asta pe termometru. De fapt, în mod real, vom oscila între -35 și -42, cu temperaturi reale resimțite între -41 și -49. Asta zice prognoza rușilor, am încetat să mai urmăresc Accuweather, Meteoblue sau orice altă aplicație populară de tipul ăsta, dau niște rateuri impresionante. În schimb, ce dau rușii la TV sau ce mai arată Yandex Weather e aproape de adevăr. Se potrivește cu termometrele stradale în 99% din cazuri.

Uzbekistanul rulează

N-am experimentat prea tare cu mâncarea locului în zilele astea, cu o singură excepție. Un restaurant uzbek care arată de parcă ar fi fost construit într-un coteț ce a supraviețuit bombardamentului, în care miroase a mâncare atât de tare încât nici la București nu ne vom fi limpezit, dar care a produs bine de tot. Am fost acolo de două ori, mereu la prânz, și am băgat de fiecare dată același lucru. Lula kebap, cartofi prăjiți, pâine cu susan și ceai negru. Ce să zic, încântător! Și suspect de ieftin, toate astea au costat 240 de ruble, adică vreo 16 lei. Preț care, culmea, nu îți aduce prea multe în Irkuțk. Sau care nu îți aduce nici măcar un cappucino mic în zona turistică. Deci, Uzbekistanul rulează. Și ospătățița s-a bucurat la 100 de ruble tips de parcă i-am dat un rinichi. Mișto.

Despre chinezi

M-am tot gândit dacă să scriu și despre asta, că e la modă acum să vânezi și să subliniezi tentative de discriminare sau ură inventată. Doar că la mine nu e cazul, eu doar spun ce văd, nu urăsc pe nimeni. Îmi doresc să văd China, însă în condițiile mele. Adică nu cum e acum, ci la liber. Să mă lase să intru cu un 1250 GS sau cu un 850 GS și să mă duc pe unde vreau eu. Până să fie posibilă treaba asta, văd chinezii. Și îi tot văd de ani de zile prin Rusia, prin Statele Unite, prin Argentina, prin Europa. Și mi se pare incredibilă lipsa lor de ceea ce considerăm noi a fi maniere. Înțeleg, înțeleg perfect diferențele culturale, apreciez și respect asta, însă mai e o chestie mică numită adaptare la rigorile locului pe care îl vizitezi. Că și ăia din Texas mestecă tutun și scuipă-n cutia de tablă, dar când merg la Domul din Milano nu umplu piața de flegme. La fel, rusoaicele merg cu fuste scurte și iarna, dar prin Arabia Saudită trag sacii pe ele de nu se mai vede nici unghia de la picior. Ei bine, chinezii n-au o treabă. Am mers în autobuz lângă unul care își sugea, efectiv, mucii din nas. Apoi îi plescăia. La micul dejun, o familie mi-a întors stomacul pe dos. Râgâie, plescăie, sorb din supă, se bășesc, țipă, își bagă boturile în farfurii, ling ce a rămas pe ele, e grotesc. Capul familiei trăgea cu furculița în gură resturile de mâncare din farfurie, cu buzele lipite de marginea blidului, iar după ce a terminat asta a tras o râgâială de s-au cutremurat tablourile pe pereți. În sala de mese plină de oameni. Nicăieri în lumea asta, pe unde am ajuns să calc, nu am văzut comportament mai dezgustător. Și, repet, i-am văzut făcând asta peste tot, nu doar în Rusia. Toamna trecută, pe vârful Empire State Building, era un grup de chinezi în jurul căruia se făcuse spațiu, deși era aglomerație mare pe clădire. Asta pentru că zbierau, râgâiau, mâncau zgomotos, dădeau suc și apă pe jos. Repet pentru toți hipsterii obosiți la vânătoare de comportament periculos și de limbaj violent, problema mea e cu lipsa lor de adaptare la culturile pe care le vizitează, nu cu altceva. Că dacă îi văd făcând asta la ei în oraș nu o să mă vedeți că mă apuc să mă plâng. Și asta nu înseamnă că îi urăsc, ci doar că nu-mi convine, că mă deranjează comportamentul lor în public.

Mi-a picat rău pe Mongolia, din nou. Dar și pe Pamir. Ca să nu mai zic de BAM.

Vara viitoare o să fie nasoală rău de tot. Pentru că pentru prima dată vreau să fac la fel de mult trei ture moto ce nu pot fi împăcate. Poate cuplate, dacă aș avea 3 luni la dispoziție și vreo 25.000 de euro. Deci nu. Mi-a picat rău pe Mongolia, acolo unde v-am zis din 2018 că o să mă întorc, că am regretat că am stat atât de puțin atunci. Aș vrea să stau în Mongolia o lună, să dorm la cort, la iurtele nomazilor, să am timp să ajung peste tot. Dar mi-a picat și pe Pamir. Pe toate -stanurile, pe munții ăia, pe orașele lor. Ca să nu mai zic de BAM, probabil singura destinație de care mă depărtez în mod real cu trecerea anilor. E, mă gândesc eu, cel mai greu exercițiu de adventure-moto pe care l-aș putea face. Și e o posibilitate reală să îl fac vara asta, chiar dacă știu că ”iarăși Siberia???” vor veni cu miile. Doar că BAM-ul e o chestie specială, e ceva ce faci o singură dată în viață și ceva ce, anticipez după ce am observat pe la alții, îți oferă un nivel uriaș de satisfacție. În fine…

Cine a ajuns până aici află și noutățile. Voi încerca, deși sunt de părere că fiecare ar trebui să rămână la ceea ce știe să facă, să fac niște clipuri de lungime medie, câteva minute, pe care să le postez zilnic (sau la două zile) din clipa în care voi ajunge la Yakutsk. Ele vor fi urcate pe YouTube și doar acolo, nu le voi face prea mare reclamă, nu le veți vedea pe Facebook. Așa că dacă vă interesează și asta, abonați-vă la YouTube. Dacă nu, rămânem aici la scris și la poze.

Din nou, fotografii și stories sunt la mine pe Instagram și la Adi pe Instagram

Siberia la Extrem este o călătorie susținută de Oti Group

4 comentarii

  • Inca o intrebare: am incercat sa ma informez, si nu cred ca te referi la Brooklyn Academy of Music. Deci.. ce este BAM ?

  • Galagia la masa si sorbitul din farfurie face parte din cultura chinezilor. Nu incerc sa fac misto, e pe bune. Cu cat esti mai zgomotos si sorbi din supa cu atat esti mai apreciat de oamenii de la masa. Bine, faptul ca ei au 0 maniere e cunoscut. Nu toti dar marea majoritate. Ca o paralela care nu are legatura cu subiectul dar are legatura cu chinezii: daca te joci un joc video online ai 2 optiuni la chinezi – fie esti bun, fie trisezi ca sa pari bun. Mentalitatea asta este motivul pentru care de ani de zile China are proprile servere de FIFA, CS, COD si restul. Inainte sa ia masura asta companiile de gaming, chinezii cu coduri stricau absolut tot in multiplayeru online. China are o cultura interesanta; e pacat ca de multe ori nu e pentru motivele care ar trebui

Lasă un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.