Un nou serial din trenul Trans-Siberian. Plus Mongolia?

Ieri, adică miercuri, am mai intrat un pic pe programul călătoriei cu motocicleta în Siberia. Călătorie care conține, așa cum știți deja, o porțiune în care Gotze va merge cu TIR-ul și eu cu trenul. Motiv pentru care anunț deschisă ediția a doua a Trans-Siberianului. Trans-Siberian 2017 care vine după un Trans-Siberian 2016 pe care am observat că l-ați citit. Voi pleca din Moscova tot cu trenul, cel mai probabil tot cu Rossija 2 care merge la Vlavidostok. Asta înseamnă că pentru trei zile și jumătate voi merge din nou la clasa a treia, în vagonul în care nu există compartimente, în speranța că voi găsi parteneri de călătorie la fel de mișto ca în vara anului trecut.

Evident, documentăm totul și ținem jurnal zilnic din tren. În plus față de anul trecut, în 2017 vreau să filmez mai mult. Sigur, cu sculele limitate pe care le voi avea cu mine, însă vreau să filmez mai mult pentru că la final vreau să fac un film mai mare cu toată călătoria până la Magadan.

Rămâne în continuare să stabilesc clar ce fac cu Mongolia. Da, teoretic sună foarte bine Mongolia, dar Mongolia aia pe care ne-a descris-o Mihai Barbu în călătoria lui de acum câțiva (wow, cam mulți!) ani. Eu aș intra în Mongolia doar așa, superficial. Cobor de la Ulan-Ude, trec granița și am câteva sute de kilometri până la Ulan Bator.

Nu e cea mai mișto parte a Mongoliei. Ba dimpotrivă, din ce citesc e chiar lipsit de orice element autentic drumul pe care l-aș parcurge, chiar dacă mi-aș dori să văd ce-i prin Ulan Bator. Părțile proaste sunt cele date de faptul că trebuie să îmi fac viză de Mongolia, care costă suficient pentru bugetul meu șubred, la care adaug cam două nopți de cazare. Nu în ultimul rând mă gândesc la timp, aș consuma cam trei zile cu totul și am emoții din cauza asta.

O să mă gândesc, aș vrea să merg, dar mă rod celelalte probleme.

De la stanga la dreapta. Bielorusul, soferul de TIR si adolescentul