Olăroiu, viitorul selecționer? Dovada că suntem distruși iremediabil

Eu când am scris, zilele trecute, că sunt câțiva antrenori pe care nu trebuie să îi luăm în considerare atunci când ne gândim la numele următorului selecționer eram convins că acele nume chiar NU vor apărea serios în discuție. Mă gândeam că nu suntem complet imbecili și că nu căutăm să ne refacem după eșecul de proporții de la EURO 2016 cu cei mai nepotriviți indivizi cu putință. Credeam că am învățat dracului ceva și că ne orientăm și noi, ca oamenii civilizați, spre antrenori reali. Dar nu, românii de la FRF sunt lați, iar Olăroiu a fost o țintă reală și, MARE ATENȚIE, a refuzat să vină. Cum, mă? Da, uite așa. Mi se pare incredibil că noi ne rugăm să vină la națională unul care e nepotrivit din atât de multe motive încât se termină wordpress-ul dacă le înșir pe toate. Dar câteva tot spun:

Olăroiu a plecat în țările arabe în 2007, adică acum aproape zece ani! Voi știți câte s-au schimbat în ultimii zece ani în fotbalul mare, fotbalul ăla cu care Olăroiu nu a mai interacționat absolut deloc?

El a lucrat acolo în condiții aparte, a antrenat în ultimii zece ani fotbaliști care nu merg în rând cu femeile, care nu le lasă să conducă sau să meargă pe bicicletă, care dețin femei.

Olăroiu a antrenat fotbaliști care nu puteau juca în anumite perioade, prea slăbiți fiind din cauza postului sever.

A gândit timp de zece ani antrenamente după un program imposibil de aplicat într-o țară din Europa, pentru că la noi nu sunt 50 de grade la prânz. El a trebuit să își modifice complet obiceiurile din cauza asta.

Voi ați văzut meciuri din zona aia? Sunt un coșmar tactic, nu există absolut nicio idee, se joacă așa cum se juca pe vremuri la Cupa Africii pe Națiuni, unde e mingea e și grămada. Faptul că au apărut acolo niște nume mari nu înseamnă nimic, starurile alea au program special, sunt privilegiați, joacă ce vor și când vor, s-au dus să se retragă nu să își dea sufletul.

Nu în ultimul rând, acolo a avut parte doar de Gigi Becali. Toți șeicii ăia se implică la echipe, asta spun toți antrenorii români care s-au întors din zona aia. Nu lasă antrenorii să facă ce vor ei, de obicei au 1-2 preferați care trebuie să joace indiferent de formă, iar antrenorii rezistă dacă răspund comenzilor. Oli rezistă de 10 ani.

În final, mi se pare caraghios reflexul ăsta de a-i rosti numele lui Olăroiu de fiecare dată când avem nevoie de un selecționer. De ce? 🙂 Ce îl recomandă, concret? Că doar nu sunteți tralalala să îl vreți la națională pentru că a câștigat Cupa Nisipului Fin și Liga Prințului Veyron al Qatarului. Îl vreți la națională pentru ce a făcut acum 10 ani la Steaua? Pentru că l-a băgat pe Daniel Bălan la Middlesbrough?