Fotbalistic vorbind, desigur. Nu e o noutate că tot ce se învârte în jurul FC FCSB are parte de un interes major din partea publicului. Am mai spus-o, e o tâmpenie să negi faptul că echipa cu stema desenată de Luțu feat. Mache are cei mai mulți suporteri din țară. Pentru că îi are. Și nu oricum, ci de departe. Sunt, cum îmi spunea mie Mustață zilele trecute la telefon: ”Mii! Milioane!”. Și asta nu e o problemă, foarte bine că sunt.
Problema e atunci când clubul nu e lăsat să moară de cei care, în teorie, trebuie doar să stea, să observe și să relateze. Pentru că sunt complet de acord: relatarea evenimentelor din jurul FCSB trebuie să existe cât timp clubul există. E logic, de club sunt interesați mii, ăsta… milioane de oameni. Dar când clubul nu vrea să mai existe, de ce ai interveni tu, observator imparțial, să îi ții ridicată perfuzia?
Începând din 2003, Gigi Becali – un simplu samsar, comerciant nepriceput, un speculant de terenuri pline de boscheți – a făcut cam tot ce e în manualul cu ”NU”. Nu reiau, le știe toată lumea. Insultat glorii, dat afară și umilit antrenori și jucători, țepuit statul intermediat de Armată, insultat și agresat prin ordine suporterii, intervenit asupra celorlalte echipe și multe, multe altele. Un astfel de CV ar fi dus la eliminarea naturală, ca o consecință firească a vieții, a unui astfel de personaj. Doar că aici s-a întâmplat altceva.
Gigi Becali a fost ținut în viață. Artificial, conectat la aparatele presă și persoane influente cu interes. Cel care se consideră cel mai tare finanțator de club din Liga 1 este, de fapt, cea mai mare vacă de muls. Este un lucrător pe plantația altora, celor care câștigă bani de pe urma lui, și e manevrat astfel încât să fie productiv. Nu el conduce ostilitățile, el doar joacă după cum i se dansează, pe covorul întins sistematic de alții. Dacă acești alții vor să îi curme existența ”fotbalistică”, totul e extrem de facil. Are un club fără istorie, apărut fraudulos, club care a avut logică financiară cu ajutorul unui lobby extraordinar asupra fotbaliștilor ce au trecut pe acolo. Lobby început asupra țintelor de transfer, terminat în momentul în care transferurile au fost vândute extern de FCSB.
Dacă analizați obiectiv, în amănunt, veți vedea că nu există nicio valoare reală adusă fotbalului, aspectului sportiv și aspectului de business sportiv. Totul este doar o serie de declarații, un lobby agresiv. Și nu mă refer la acoperirea evenimentelor legate de Becali și de FCSB, vreau să fie clar lucrul ăsta. Am spus și la început, e o diferență mare între acoperirea evenimentelor, act jurnalistic, și lobby prin intermediul presei, act deplorabil.
După plecarea lui Duckadam se conturează o repliere. Tema este acum ”FCSB a pierdut și ultima legătură cu Steaua”. Apar deja voci care prezic sfârșitul acestui club. Ba chiar el, Becali, anunță finalul în cazul în care nu va ieși ceva cu plus la final de an fiscal. Însă mă aștept ca cei care au muls în toți anii ăștia să nu renunțe prea ușor la mina de aur. Să îl reinventeze sub o formă sau alta, să îi ofere un nou scop, o nouă direcție poate și să îl păstreze, precum un cerb decapitat, pentru distrarea prostimii.
Nu mă aștept ca toată lumea să priceapă asta. Mă aștept deja la comentarii de tipul ”pai și tu nu îl ții în viață dacă scrii despre el?”
Vorbim de ”Presa” unde Vulpița și Viorel sunt vedete… ProTV a dat tonul la nebunia asta prin anii 2000… e o presă care este pe model vestic dar care și-a trăit traiul (sau cum se zice) prin anii 80…
La noi din păcate, tot ce e valoros pleacă (fie afară, fie pleacă din presă – cazul tău) și rămân doar cei care fără astfel de personaje ar fi la propriu – muritori de foame. Practic – personajele ținute artificial sunt doar imaginea societății, un efect al acesteia nicidecum o cauză.
Trenul a plecat din stație prin anii 2000 când personaje precum Costi Mocanu zicea că rolul presei nu este să educe și servea astfel de modele. Când la știrile sportive Arvat, Caragea sau Pătruleasa ne zâmbeau frumos și ne ziceau despre ”simpaticul Becali” sau marele maistru (nu maestru) Ovi se amuza copios când Dragomir îl jignea pe Hagi sau când același Gigi îl întreba pe I.Dumitrescu dacă el știe ce e aia Champions League…
SO- De Gigi scăpăm când Esca cu fața plânsă va povesti cum zeci de mii de oameni l-au condus iar pe fundalul unei melodii foarte triste ne vor povesti ce om mare a fost el.
P.S. Omului Gigi – ii doresc multă sănătate.