Trebuie să recunosc că respect ”oole” Samsung în cazul generației Note. Să aduci pe piață modelul Note 8 la 1000 de dolari la un an după ce Note 7 a bubuit în mâna consumatorului e o dovadă de curaj. Numai că domnul Samsung s-a gândit bine, problema lui Note 7 nu a fost că era un telefon slab. Nicidecum, ba dimpotrivă, aproape toți specialiștii în domeniu au spus că Note 7 ar fi fost cel mai bun telefon al anului 2017 dacă nu avea problemele cu bateria care au dus la un recall masiv.
În fine, Note 8 a venit în toamna lui 2017 și a produs vâlvă în primul rând prin preț. 1000 de dolari în piețele civilizate, 1000 de euro în lumea a treia și în România, e un preț pe care nici artificialii de la Apple nu îl pot cere pentru modelele lor care sunt într-o permanentă luptă pentru a ieși din 2013. Deci Note 8 ar trebui să vină cu ceva tare de tot ca să își merite banii, mai ales când pe piață ai deja Samsung S8+, un model foarte asemănător cu Note8, începând de la dimensiuni și terminând cu specs-urile.
Și aici începe discuția, mai ales pentru că eu am renunțat conștient la un S8, telefon extraordinar, pentru Note 8. E vorba strict despre ceea ce ai nevoie de la un telefon, nu îți poate spune nimeni din lumea asta că Note 8 e mai bun sau mai slab, că merită sau nu față de un S8. E doar despre nevoia ta. Iar în cazul meu nevoia de Note 8 este justificată de niște aspecte pe care o să le detaliez un pic aici.
Dual Camera – e primul model Samsung de generație nouă care vine cu două camere foto pe partea din spate a telefonului. Ambele de 12 megapixeli, însă una este cea normală, cea de pe S8 care e absolut incredibilă, iar cealaltă este o cameră cu zoom. Am văzt cum se comportă, am testat-o un pic, e ceea ce am nevoie în regimul meu de fotografiere cu telefonul mobil. Pentru că eu nu folosesc camera foto doar pentru fun, ci și pentru work. Fie că e blog, fie că e ProSport. Ah, Note 8 e primul telefon din lume care are optical image stabilisation pe ambele camere, așa, ca idee.
Ecranul – e cel mai bun display care există în acest moment în lume pe un telefon mobil. Fără îndoială, o spune absolut toată lumea, o spun oameni care cu asta se ocupă. Are calitățile excelente pe care le avea display-ul de pe S8, însă pe Note 8 se pare că e și mai bright, ceea ce e minunat. Însă pe mine mă încântă faptul că e mai mare, aveam nevoie de un display mai mare în condițiile în care sunt consumator de foto/video pe telefon.
Bateria – aici sunt absolut dezamăgit de felul în care vede lumea problema. Lumea, în general. Toată lumea. Mi se pare ridicolă discuția legată de ”cât ține bateria?” dacă nu vorbim fie despre un telefon care moare în jumătate de zi, fie despre unul care te ține 4-5 zile. Pentru că, altfel, bateria duce o zi sau pe acolo. Revenind, a fost o mare vâlvă legată de faptul că Samsung a pus baterie de 3500 mAh pe S8+ și una de numai 3300 mAh pe Note 8. Ok, dincolo de faptul că un gamble cu bateria n-ar fi fost indicat pentru generația Note, cui naiba îi pasă de diferența dintre 3300 și 3500? Știți ce înseamnă, în regimul normal de folosire, o astfel de diferență? Înseamnă că seara, când te bagi în pat, mai ai 18% baterie pe S8+ și 14% pe Note 8. Pentru că ambele duc o zi fără probleme, cu asta e de acord toată lumea. Iar în situația în care acum există fast chargingul care duce bateria la 100% în o oră și 20 de minute, plus wireless fast charging de care eu abuzez câteodată peste zi, discuția nu e relevantă.
S-Pen – adică bățul ăla care caracterizează generația Note. Din nou, e o chestie care pe mine mă ajută, am nevoie de notes, am nevoie să notez pe ecran chestii pentru muncă. În precedenta mea experiență cu un model Note aveam zeci de pagini de notițe făcute cu stylusul, practic înlocuia carnețelul și pixul. Că tot nu mă lăsa Jandarmeria cu pix pe stadion.
App Pairing – adică lansarea simultană, într-o singură comandă, a două aplicații pe câte jumătate de ecran. Din nou, e utilă doar pentru cei care fac multitasking pe telefon, pentru mine e. Fie că lansez YouTube/Word, WordPress/Chrome, Excel/Wordpress sau Notepad/Chrome.