N-am intenționat să scriu aseară, după meci. Nu pentru că eram nervos, nici măcar foarte supărat nu eram, ci pentru că mi-am dat seama că n-am ce să scriu. Și n-aș fi scris nici acum dacă nu vedeam reacțiile.
Sigur, e bine că avem reacții. Într-o perioadă în care n-avem fotbal, în care ne scot din Europa echipe pe care acum ceva vreme le demantelam, într-o perioadă în care nici spectatori nu există, măcar să discutăm aprins. Căci altfel îl lăsăm naibii de fotbal și ne concentrăm pe mizele clasice ale românilor: cum să facem bani ca să ne luăm SUV-uri și să ne facem case pătrate cu țiglă albastră.
N-am avut niciodată niciun fel de relație profesională cu Mirel Rădoi. Nici măcar după ce s-a lăsat de fotbal și a devenit antrenor. Îi admir aptitudinile pe care știu că le-a învățat pe parcurs, asta după ce l-am criticat pentru că s-a apucat să antreneze la nivel înalt mult prea devreme. Așa e viața, mi se pare normal ce am făcut.
Dar acum e fix unul dintre momentele alea în care mi se pare o tâmpenie uriașă să ne apucăm să îl facem praf. V-am mai zis, suntem o țară marcată de Gigi Becali, judecăm totul la nervi, la emoție, fără să acordăm timp.
Care e diferența între ăla care l-a dat afară de la Fcsb pe Adrian Petre după câteva jumătăți de meciuri și noi, cei care îl facem praf pe Rădoi acum? Niciuna. Suntem atât de similari, noi și cu Becali, încât i-am copiat și evoluția comportamentului. Întâi îi lăudăm, ne declarăm încântați, ne batem cu pumnii în piept că o să rupem norii, apoi îi distrugem când nu ne sunt satisfăcute așteptările. Și nu e rău să ai așteptări, să te concentrezi pe partea bună a lucrurilor, pe cea optimistă, însă e esențial să păstrezi doza de realism care să te păzească de deziluzia naivului.
Da, mi-am dorit să batem Islanda, apoi să batem Ungaria și să mergem la EURO. Dar ce, mai precis, ne califica să facem asta? În afară de ”dorință”, acest argument al oamenilor mici din fotbalul românesc? Mă mai uit pe lotul Islandei, mă uit la jucătorii lor buni și îmi revin. Chiar nu sunt supărat.
Islanda numai si-a luat 3-0 sec de la Danemarca. Se pare ca nu mai e super-echipa care era o data. Eu v-am spus ca ei sunt nevoiti sa joace cu jucatori de 36-37 de ani din campionatul intern. Valoarea lor individuala nu e foarte ridicata, cu unele exceptii (Siggurdson).
Cat despre Romania, nici pretentii nu mai avem cu Mirel Radoi. Cu selectionerul Contra ne ofticam dupa 1-0 cu Spania, sau egaluri cu Serbia si Norvegia si incercam sa gasim vinovati, mai erau discutii de genul daca si cu parca. Sigur, la norvegieni nu juca Haaland dar nici nu isi faceau 15-20 de ocazii clare din care sa-si aleaga si atacantul 3 ca sa puna de un hattrick.
Acum dupa 4-0 cu o Norvegie eliminata de la Euro si 2-1 cu Islanda suntem destul de resemnati. Care o fi obiectivul acum ? Poate sa nu terminam grupa pe ultimul loc in Liga Natiunilor. Irlanda de Nord e o nuca tare. Ne-a egalat in 10 oameni.
V-am spus, imi doresc din tot sufletul ca nationala lui Radoi sa defileze cu Austria. Sper sa faca iar austriecii greseli masive in aparare si noi sa le speculam. Cel mai probabil, Austria care a batut nationala lui Haaland va lua meciul cu Romania mai in serios si va castiga (sper ca nu la scor). In rest daca voi spuneti sa-i dam incredere lui Mirel, mergem pe mana lui. Oricum nu prea mai avem asteptari. Nu e nici o tragedie daca mai ratam un turneu final.
pe mine ma mira ca inca se mai uita lumea la nationala, nu am mai vazut un meci al romaniei de peste 5 ani, care e ideea sa ne uitam la nationala? e patetica, nu avem jucatori, punct. E fix pix cine e antrenor sau ce selectie face.
Totusi ne-a batut Islanda lui Halldórsson (36 ani) de la Knattspyrnufélagið Valur si a lui Kári Árnason (37 de ani) de la Knattspyrnufélagið Víkingur, Aron Gunnarsson de la Al-Arabi Qatar, Victor Pálsson de la Darmstadt 98 – 2 Bundesliga.
Daca nu reusim sa il blocam pe Sigurdsson atunci e si vina antrenorului pe undeva. Luati individual, islandezii nu sunt mari valori dar impreuna fac o echipa organizata si disciplinata. Ei au avut un plan la meciul asta, noi nu am avut nici unul. A fost un heirupism, un avant in gol. Selectionerul lor spunea ca stie absolut tot despre nationala Romaniei. Noi am fost in primul rand subordonati tactic. Nu stiam cum sa spargem blocajul, cum sa ne creeam ocazii in timp ce ei ajungeau usor la poarta noasta. Daca erau mai lucizi scorul putea lua proportii. Ma gandesc ca Radoi are si el partea lui de vina. Totusi nu degeaba a recunoscut ca a pierdut pe mana lui. Sper sa ma insel iar Radoi sa defileze in urmatoarele meciuri si desi nu cred.
Scuti… Felicitari pentru sustinerea care i-o oferi lui Mirel Radoi, mai ales ca ziarist cunoscut si cu priza la public, fiind o voce de luat in seama, nu ma indoiesc de impartialitatea ta. Dar, sunt niste dar…
1. Meritam inca un penalty cu Islanda la hentul acela si arbitrul nici macar nu a catadicsit sa se duca sa se uite la monitorul VAR.
2. Nationala pierde cu Ucraina dintr-un penalty inventat ca in filmele cu prosti.
Pentru asta sunteti vinovati voi presa, pentru aceste doua penalty-uri unul nedat pentru nationala mare si unul inventat impotriva nationalei de tineret.
Sa ma explic de ce: in 2014 cand acest absolvent de “Stefan Gheorghiu” a venit la FRF voi toata presa a-ti sarit in sus de bucurie ca a-ti scapat de Mircea Sanda si a-ti inceput sa trangeti in el mai ceva ca NATO in ziua de Paste a anului de gratie 1998. A-ti tabarat pe el ca niste barbari ca de ce ramane presedinte de onoare al FRF, sa dispara acest bandit din fotbalul romanesc. Acest Mircea Sandu asa cum este el realizase ceva unic pentru fotbalul romanesc cu propriile puteri: ajunsese in comitetul executiv al UEFA si se pregatea ca la alegerile din 2015 sa ajunga vice-presedinte al UEFA, o sansa unica si istorica pentru fotbalul romanesc, cartile erau deja facute cu ajutorul prietenilor sai de baza de la UEFA, adica Ángel María Villar si Mario Lefkaritis, oameni cu greutate la UEFA. Noi l-am matrasit pe Mircea Sandu si in locul lui a ajuns vice-presedinte UEFA, Hryhoriy Surkis, de atunci echipele nationale ale Ucrainei nemafiind furati de arbitri, din contra au fost protejate si ajutate.
Noi nu o sa mai avem niciodata aceasta sansa deoarece acolo la UEFA ajung doar golanii cu staif, care chiar au talent de golani, nu politruci fabricati la “Stefan Gheorghiu”, pentru ca fotbalul este un sport/business de golani care au golanie rafinata.
P.S.: Bine ca totusi avem pe cineva acolo la UEFA, pe Ionut Lupescu care odata intrat acolo va ramane pe viata, deoarece tot ce se intampla acolo la UEFA este cu circuit inchis, este aproape imposibil sa ne mai plantan pe cineva acolo, actualii de la FRF sunt prea tarani si prea lipsiti de “talent”…
De-aia eu am zis ca fiind presat sa se califice a apelat la tot felul de combinatii si improvizatii de moment. Pt ca era clar ca in 3 meciuri nu ai timp sa construiesti. A riscat niste combinatii care nu au iesit. In primul rand ca nu a fost omogenitate, normal, nu avea cum sa fie, iar in al doilea rand jucatorii nu au fost constanti. Aseara au fost cativa jucatori care nu faceau fata fizic. Unui antrenor trebuie sa-i dai timp si meciuri ca sa poata forma/reforma ceva. Am mai vazut azi prin presa unii si mai penibili: era de vina Burleanu si federatia pt esec. In meciul cu Austria am semanat cu Romania de alta data. Cu executii tehnice rafinate, contraatacuri taioase si exacte, siguranta la mijloc… chuar si “suferinta” de pe final a fost tot marca inregistrata. Dar a iesit deci se poate. Sa-l lasam pe uom sa lucreze macar un an. Daca nu va creste e genul fair care pleaca singur.
PS. Saracii oameni, de necaz si neimpliniri, tinand cont si nivelul de la noi, una-doua injura, dau cu cacat, ii apuca protestele, devin experti in strategie, in tactica, toate alea…