Da, mă, da! Știu că sunt mai multe tipuri, însă eu vorbesc acum despre două dintre ele. Și mă refer exclusiv la partea legată de motociclism, așa că îmi pare rău dacă nu vă interesează, ne vedem în curând cu un text despre fotbal.
Așadar, eu respect părerile tuturor în materie de preferințe moto. Mi-am impus lucrul ăsta, domeniul e atât de vast și eu am atât de multe de învățat încât aș fi nebun să am opinii fixe. Și chiar și așa, fără să le demontez comentariile, observ că tollarea – scuzați cuvântul – atinge cote inimaginabile și în lumea asta. Nu doar în sport, domeniu pe care îl bănuiam a fi lider mondial la acest capitol.
Prima problemă, primul tip de troll
Cine mi-a citit cartea – shameless plug: e disponibilă la vânzare aici, aici, aici, aici și aici – știe cât de mult m-au influențat pe mine Ewan McGregor și Charley Boorman cu al lor The Long Way Round. Au fost pionierii transmiterii la scară largă a unei aventuri moto, până la ei n-a mai fost ceva cu atât de mare impact, ceva care să ajungă la un număr atât de mare de oameni. Asta se întâmpla în 2004. În 2007, cei doi făceau The Long Way Down, tot o călătorie moto care pornea din Scoția și se termina în Africa de Sud. Și se opreau. Se opreau într-o perioadă în care începeau să fie tot mai multe astfel de călătorii făcute pe ”persoană fizică”, motociclismul de aventură devenea din ce în ce mai popular și destinații izolate – Pamirul, Siberia, Mongolia, Africa – începeau să fie atinse cu frecvență sporită.
Ei bine, acum, în 2019, cei doi actori menționați anterior au început The Long Way Up. Găsiți detalii la Drivemag Riders. E vorba despre un trip moto care a început în Patagonia, care urcă prin America Latină până sus, până în Los Angeles. Problema care e, chipurile? Păi se pare că cei doi fac asta cu două motociclete electrice, două Harley Davidson LiveWire. Atât i-a trebuit internetului. Se râde fără oprire, se face mișto, sunt ironizați, aventura s-a transformat într-un subiect de caterincă de tipul rondului din Piața Victoriei. Și, evident, nu sunt deloc de acord.
Vorbeam cu Cristi Predoi, redactorul șef de la PeMotoare, om care s-a dus prin lume cu motocicleta destul de mult și pe care îl știți și voi pentru că am mers o bucată de drum împreună în 2018, când eu am coborât din Rusia în Mongolia, și el îmi spunea că înțelege asta și o explică ca fiind rezultatul imaginii de aventurieri pe care și-au făcut-o cei doi, imagine pe care acum ar spulbera-o cu un trip în care merg cu două electrice și cu ditamai staff-ul de suport, că deh, electricele au nevoie de încărcare frecventă. Fără să îl contrazic pe Predoi, mie mi se pare totul ca fiind rezultatul percepției greșite și analizei superficiale din partea publicului motociclist.
Asta pentru că da, primele două show-uri au fost mișto rău de tot. Dar și atunci ei au avut cu ei zeci de oameni, un staff uriaș care le-a acordat ajutor, ghidaj, asistență. Walter Colebatch, un adventure rider veritabil (care printre altele a traversat Rusia de la vest la est doar pe drumuri neasfaltate, parcurgând în drum BAM-ul și Drumul Oaselor) sesiza de atunci că în Long Way Round a fost și o mică ”maimuță” cu Charley, cel care a cedat fizic pe o porțiune mega dificilă din Drumul Oaselor doar pentru a-și reveni miraculos după trecerea ei cu motocicletele pe camion. Adică o manevră prin care să nu dea impresia că au fost ajutați când era foarte greu. În fine.
Ewan și Charley fac un show TV. Ăsta este principalul lor scop. Iar show-ul trebuie să fie interesant. Și într-o epocă în care lucrurile se schimbă rapid, ei și staff-ul lor au considerat că pot specula o nișă în creștere (Domnicule, sper să nu fie așa!), asta a motocicletelor eletrice. Era elementul de noutate de care aveau nevoie pentru a veni cu ceva care să trezească interesul publicului. Lumea s-a civilizat, au apărut drumuri de asfalt peste tot, hoteluri peste tot, era foarte greu să facă o producție de amploare folosind motociclete… convenționale (!?!?) și să atragă atenția. Așa că toate comentariile motocicliștilor de internet mi se par amuzante, dar și un pic triste.
A doua problemă, al doilea tip de troll
Atenție, aici mă laud masiv, deci puteți da skip dacă nu vreți să vă enervați! Mă uit atent de luni bune pe comentariile de pe diverse grupuri moto din România și nu pot să nu observ lejeritatea nedocumentată cu care mulți aruncă verdicte. Pentru că de ani de zile merg cu BMW-uri GS, urmăresc multe discuții pe tema lor, dar asta se aplică și în alte părți, la KTM-urile adventure, la Honda cu al ei Africa Twin. Se face că, în viziunea unor băieți, motocicletele nu se mai fac cum se făceau, nene! Adică acum sunt foarte scumpe și nu mai prezintă încredere, așa cum se întâmpla acum câțiva ani. Și e un trend aproape, lumea se bagă în discuția asta lipsită de argumente reale și se formează un bulgăre de neadevăruri care cu greu mai poate fi demontat după ce a luat proporții.
Ok. Nu se mai fac cum se făceau, a? Eu, în ultimii ani, am mers prin multe zone dificile cu motocicletele. Cu un BMW F 800 GS am mers pe Drumul Oaselor, cu un BMW F850 GS nou-țiplă am mers prin Mongolia, pe drumuri incredibil de grele. Zeci de mii de kilometri în total. Anul ăsta, deși cu un grad mai mic de dificultate, am mers cu un BMW F850 GS Adventure prin boscheții Rusiei și ai Ucrainei, tot mii de kilometri. Și eșuez în a vedea unde au motocicletele astea noi probleme. Serios! Drumul meu prin Mongolia, în special porțiunea de la Lacul Khovsgol și până în sud, în Deșertul Gobi, s-a produs pe un drum fantastic de greu. Am mers doar pe fragmente de stâncă, pe nisip, noroi, denivelări masive, pietre, pietriș. Scriam și atunci că mi se pare uimitor că motocicleta rezistă. Dar a rezistat! Și, ca să nu mă acuzați că vorbesc doar despre domnul BMW Motorrad al cărui mândru Brand Ambasador sunt, revin la Predoi. Anul ăsta a fost cu o Honda Africa Twin nouă prin Pamir. A luat ”Stan-urile” la rând, pe drumuri tembel de dificile uneori, și s-a întors cu ea în stare perfectă, nici nu cred că a zgâriat-o.
Deci? Unde sunt problemele motocicletelor noi cu care ”nu îți mai permiți luxul de a pleca la drumuri lungi prin zone pustii”? Știți că îl admir pe Mihai Barbu, fotograful de la noi care făcea prin 2009 un mega tur prin Ucraina – Rusia – Mongolia – ”Stan-uri” cu un F 650 Dakar. Mihai a avut probleme cu motocicleta, s-a stricat, a avut nevoie de mici reparații, a meșterit la ea. Și alții pe care i-am urmărit în perioada asta, la fel. Au avut nevoie de intervenții pe drum, de reparații, de cosmetizări.
E un lucru pe care nu îl înțeleg. De unde apar discuțiile astea într-un domeniu pe care, credeam eu, îl considerăm pe zi ce trece tot mai avansat? De unde ideea că ”nu se mai fac cum se făceau”? Repet, aș vrea să mi-l mai arătați și mie pe ăla care, cu o motocicletă veche, a făcut Drumul Oaselor și Mongolia fără să aibă o altă problemă decât o fisură într-o garnitură de cauciuc de la furcă. Și aia pentru că se credea mare pilot și mergea cu 100 la oră pe un drum cu cratere. Sau altfel. Se încumetă unul dintre cei care sunt blocați pe ideea ”nu se mai fac cum se făceau” să meargă cu viteză, cu ritm susținut, pe un astfel de drum? Și nu cu viteză de pilot de Dakar, măcar cu viteza mea, un nene care n-are ca obiectiv scoaterea de timpi buni. Ah, să nu uit despre sistemele electronice. Despre ABS, despre cornering ABS, despre controlul tracțiunii, despre suspensiile deștepte. Toate astea contribuie la lipsa incidentelor, la un drum fără peripeții, eu mi-aș fi rupt cocoașa de zeci de ori dacă nu le aveam. Și astea sunt tot apanajul noii generații de motociclete, înainte erau rara avis.
Gata. Cine a ajuns până aici cu cititul e erou. Felicitări! 😀
50 de lei !! Scump domle’ Mai bine citesc “Manualul investitorului în fotbal” de Giovani Becali.
:))
Ce e la noi pe forumuri… Eu folosesc cateva forumuri sa extrag ceva info. Zilele astea m-a interesat chiar BMW, ceva date despre X1 generatia a doua. Incerc constiincios, cu rabdare dar din pacate pierd f mult timp din cauza celor care au genul de discurs de care vorbesti tu. Un mare procent sunt de parere ca, gata, e de rau cu BMW, ca l-au stricat, ca se rupe distributia, ca tractiune pe fata, ca pe dos. Ai zice ca e mai prost ca Dacia. Cu greu selectezi cateva fraze de la oameni seriosi care se milostivesc sa-ti explice cate ceva. Cred ca de fapt forumurile astea sunt populate de frecatori. Sa te certe, sa-ti demontreze cat de prost esti, etc. Am vb azi fata in fata cu un detinator de ambele generatii si mi-a zis ca nu a avut probleme cu niciuna, le are inca in famile si merg brici. A precizat doar ca primul model e mai slab un pic din anumite puncte de vedere.
Dreaq, tehnologia evolueaza, puristii n-au decat sa se apuce sa colectioneze daca-i tine punga. Pariez ca in max 10 ani, cel putin in orase se va merge spre 100% pe electric.
Perfect spus!!! Dar am impresia ca aveai mai multe de spus dar te-ai restrâns cât sa încapă aici fără sa spargă vreun “troll” telefonul, nu? :)) eu le propun acestor trolli sa renunțe la mașinile actuale, care sigur nu se mai fac asa cum se făceau odată, și sa se ducă la mare pe A2 fără AC cu motorul fiert :))
Nu se mai fac motocicletele cum se faceau odata, dar importante sunt cele 3 pct.
– un erou
Am citit tot pt ca mi au placut toate postarile din calatoriile cu motocicleta. Desi ‘abar n am de motociclete.
ca venii vb de electric, sa imi bag pula in trotinetele electrice, nu mai pe aia nu mai stateam sa ii feresc in trafic! dupa ce ca sunt 1000 de biciclisti ametiti, mai stau si de aia. sa le interzica in plm, ca nu avem piste ca in alte tari, e moda asta, cum era aia cu atv-uri… Cea mai proasta! ( daca tot suntem la varsat frustrari :)) )