web analytics
Opinie

Despre optimism în vreme de COVID-19

A fost nevoie de două meciuri în format 4K la TV ca să mi se pară, când am revenit la HD ”simplu”, că e groaznic. Că văd pixelii, că m-am întors 10 ani în urmă. Două meciuri, atât! Și ei zic că heroina provoacă dependență…

Trăim într-o perioadă în care progresul are o viteză atât de mare încât obiceiul nostru de consum, în orice domeniu, se modifică de la o zi la alta. Și nu doar în tehnologie, în orice ramură a existenței noastre. Ne-am obișnuit, fără să critic asta, să avem mâncare la un click distanță. Ne e ușor când știm că medicina a avansat atât de mult încât nici nu simțim lucruri care, acum 50 de ani, ne-ar fi adus moartea imediată. Ne reparăm dinții, ne reparăm nasul ca să respirăm mai bine, ruptura de menisc e un fâs, în două zile ești înapoi acasă cu menisc nou. Cum era acum 50, acum 100 de ani?

Luam toate lucrurile asta ca pe niște fapte. Domnule, se întâmplă ceva, există soluție! Se strică mașina? Mă stric eu? Se dărâmă casa? Se rup hainele? Toate sunt extrem de ușor înlocuibile sau reparabile. Toate, mai puțin viața.

Și partea nasoală e că se prefigurează niște vremuri în care lucrurile astea se combină într-un cocktail nasol de tot. Adică moartea și posibilitatea de a nu mai avea, la degetul mic, toate avantajele vieții moderne. Sunt departe de a fi priceput în economie, chiar foarte departe, dar citesc (din surse credibile, consacrate, nu de pe coocoon și aktual24 sau de la Connect-R de pe FB) analize ale celor care sunt experți mondiali în sfera asta și care spun… pe scurt, spun că o să o belim. Ce înseamnă că o vom beli? Sunt o grămadă de variante, dar niciuna nu arată măcar acceptabil. Și la dimensiunile belitului va contribui fix treaba asta, adică faptul că suntem obișnuiți să avem atât de multe încât lipsa lor ne va lăsa fără repere. Imaginați-vă, deși e absurd și nu există semnale că s-ar putea întâmpla asta, dar numai imaginați-vă că de mâine pică complet tot ce înseamnă internet. (Trebuie să subliniez pentru cretini, că e plin de ei, faptul că nu există informații, teorii, zvonuri că s-ar întâmpla ceva cu internetul. E doar un exercițiu de imaginație) Ce facem fără internet? Cum mai comunicăm? Cum mai lucrăm? Gândiți-vă un pic, 60 de secunde, la viața voastră și scoateți internetul din ea, complet.

Evident, exercițiul e extrem, dar vine să completeze un peisaj în care noi suntem ăia învățați cu binele și, mulți dintre noi măcar, destul de expuși lipsurilor. Înlocuiți lipsa internetului cu ce vreți voi. Începând de la servicii medicale și terminând cu cele mai ușoare, cu călătoritul liber sau cu varietatea de produse din magazine.

Sau poți alege să crezi că nu se va întâmpla nimic, că în august suntem călare unii peste alții la Loft în Mamaia, aplaudând elicopterul cu care dă ture Victoraș Necula și felicitând dealerii pentru prețul mic la cocaină. Că vorba aia, am trecut noi și prin mai grele, nu?

Doar că nu, n-am trecut!

Și, vorba unui personaj faimos: AȘA ȘI CE VREI TU ACUMA?? Nu vreau nimic, scriam și eu să mă aflu-n treabă.

foto: FB Loft Mamaia

13 comentarii

  • au obtinut ce au vrut, cu virusul lor fabricat, ne tin sub control ca pe sobonali, oricum nu ma agit, ca am asteptam la o dinasta, doar ma amuz de reactii unora. Ai si u dreptatea ta, scuti. Chiar sunt curios ce urmeaza, care e de fapt idea, din spatele acestui zid ( virus). Cert e ca facem parte din jocul lor, chiar daca nu vrem, sunt de admirat, gandesc bine jocurile. Cum a fost si titanic cu primul razboi mondial. Frumos gandit si lucrat. Asa pare si asta, foarte bine gandit si lucrat, sa vedem unde duce 🙂

  • Pt cei sub 40, chiar 42-43 de ani va fi dificil iat pt cei nascuti dupa ’89, mai ales oraseni le va fi aproape imposibil. Ramane de vazut cat le va lua sa se adapteze. Pt cei ca mine care aveam 15-16 ani la Revo’ va fi ceva mai usor. Chiar radeam cu un tovaras cum ne dadeam intalnire cu multe zile inainte la ora “pe 6 august in gara la trenul 3005 ora 7.22”. Mai ales in anii ’80 cand foarte multi bucuresteni se mutasera in cartiere noi care nu aveau conectare la telefonie, ca in cazul meu. Aveam si mai am si acum “ceasu-n burta”, stiam cat timo fac dintr-un punct in altul pe jos sau transport. Era musai sa fi parolist ca altfel pierdeai combinatia; nu se schimba punctul de intalnire din mers ca acum. Luai teapa? Te carai acasa, n-aveai cum sa contactezi tepara/ul sa-i ceri socoteala. Plus ca eram invatati cu munca fortata. Bateam covoarele, eram mecanic secund la Dacie, curatam cartofi, legume, suflam in butoiul cu varza din boxa, faceam curat, si in casa si cateodata pe langa bloc-“munca patriotica”. Majoritatea pustilor faceau undeva intre 3 si 6 ore de miscare in aer liber…
    …Deci suntem o parte mai invatati cu greul, cu foamea…sau mai exact spus cu “pusul poftei in cui”.
    Ce pot sa prevad este ca sistemul de valori va reveni la o scara normala. Prostul, lenesul si cocalarul isi vor reocupa locul la talpa societatii. Asta, asa, ca sa cautam chestiunile pozitive.
    Continua sa scrii!

  • Știai că într-o zi normală, mureau cca 3000 de oameni în accidente de mașină pe tot globul? Nu știu statisticile de când cu COVID-19, dar cu siguranță arată mai bine, ținând cont că peste 1 mld. de oameni stau acasă… Știai că nivelul de poluare s-a redus considerabil de când cu COVID-19? In momentul de față ne lipsește ceva mult mai important decât internetul, respectiv libertatea absolută. Înainte să fim obligați să stăm în case, dacă ne spunea cineva de măsura asta, am fi zis că ne este imposibil s-o acceptăm ai iată că am acceptat-o, fără prea multe obiecții… Așa și cu internetul: dacă ar pica (lucru care nu m-ar deranja deloc) am redescoperi natura, am redescoperi familia, am redescoperi cititul, am redescoperi socializarea adevărată, nu am putea să ne ascundem defectele in spatele unui cont de Facebook, insta, etc… Să te audă bărbosu’!

    • Nu e chiar asa. Bine, discutam despre disparitia netului desi n are nicio legatura cu viitorul, n ar fi trebuit sa dau exemplul asta.

      • Exemplul e foarte bun deși, într-adevăr, e greu către imposibil de crezut că se poate întâmpla. Dar, așa cum ți-am mai spus, eu cred în puterea de adaptabilitate a omului – asta e și motivul pentru care dominăm planeta: ne-am adaptat cel mai bine la mediul in care am fost plasați. Exemplul cu netul l-aș asocia (într-o exagerare fără limite) cu pierderea unei persoane dragi: deși nu-ți poți închipui viața fără ea, până la urmă mergi înainte…

      • Ba, eu cred ca e un exemplu bun. Poate observa si “sapiens” ca-si cam pierde din viata la “ecruan” si taste. Pt ca netu’ suge extrem de mult timp. Atata, pustii vor fi mancati pt ca ei ai halit-o din nastere. Un nepot de-al meu are un joc cu un tir pe care il “conduce” virtual prin lume, numai sosea, sosea, sosea. Imi zicea ca erau conectati cu zecile pe o raza de 150 m in jurul casei lui. Deci ca oile, volan… iti dai seama ce monotonie? Am prieteni soferi reprofilati pe-afara, li se lungesc urechile toata ziua cu covrigu’, de plictiseala; iar ai nostri o gac de mici, si moka. Dixtractie.

Lasă un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.