web analytics
Sînzi scrie

La cerere, despre fotbal

Sunt convinsă că există femei cărora le place fotbalul mai mult decât le plac pantofii. Femei care scandează în timpul meciurilor, care-i înjură pe jucători, care se ceartă cu arbitrii. Femei care renunță la o manichiură în favoarea unui bilet la meci. Femei care-și fac programul în funcție de emisiunile cu și despre fotbal. Femei care au păreri în legătură cu ce se întâmplă pe teren. Există, da. Dar eu și restul plebei nu o facem neapărat. De fapt, treaba asta cu meciurile e pentru unele dintre noi exact ca aia cu gătitul: o facem la începutul relației, după care o cam rărim.

Nu zic că-mi displace tot ce ține de. Nu-mi displace. Mă simt bine pe stadion, am fost la câteva zeci de meciuri, am cântat la una cu galeriile, am reușit să mai explic câtorva prietene ce e ăla offside și adoooor, pur și simplu, imnul Liverpool. Și când zic “ador”, înseamnă că mi se face pielea de găină de câte ori îl ascult. Îmi plac și adunările-n baruri sau pe-acasă pe la câte cineva, pentru văzut meciurile de la televizor. Pot să și înjur, da, pot chiar să și empatizez cu jucătorii și cu fanii lor. Prin liceu, mă duceam pe stadion la aproape toate meciurile Craiovei. Cântam la una cu Tudor Gheorghe din difuzoare. Îmi plăcea, nu zic, chiar mă bucuram de ce se întâmpla acolo.

Mă pot bucura încă, de fapt. Nu la Craiova, pentru că echipă nouă și pentru că Olguța, desigur. Dar mai merg din când în când pe stadion. Și mă mai uit și la meciurile de la televizor ocazional. De fapt, anu’ ăsta chiar îmi propusesem s-ajung la Marseille să văd ceva din campionat. Nu vă speriați, nu mi-s snoabă, dar mi-e la îndemână să ajung acolo printr-un concurs de împrejurări fericite. M-am (ne-am) răzgândit între timp, că mi-i (ni-i) frică de teroriști (mie mai puțin, totuși).

Ce voiam să spun, de fapt. Aaa, da. Că mie (și îmi permit să presupun că suntem mai multe) îmi place fotbalul în măsura în care îl servesc cu una sau mai multe chestii care să-l completeze și care-mi plac și mai mult. La fel și cu Netflix & chill. Doar Netflix? Neaaaah. Netflix & chill? Sigur, de ce nu. Cu prietenii. Cu prietenul. Cu o bere rece-n față. Hai, și niște hamsii prăjite. La naiba, și cu o sămânță, dacă-s acasă/ într-o acasă. O sămânță de floarea-soarelui, nu una de Borcea (știu, știu, s-au făcut deja toate glumele cu și despre, mă voi opri aici). Cu un stadion plin și entuziasmat. Cu o galerie care știe mai mult să cânte inventiv decât să-njure neinspirat (serios, “Di-na-mo, mu-ie Di-na-mo” e prea puțin).

Las aici o poză cu mine pe stadion. Atâta numa’ că eram la concert, nu la meci. Da’ vă faceți și voi că nu v-ați prins. May the Fortza Știința be with you.

arena nationala

25 comentarii

  • Femeile nu vor putea privi sau intelege fotbalul cu aceiasi ca si barbatii. Ele vin la fotbal din urmatoarele motive:

    – prima lor iubire a fost un suporter inrait. astfe isi aleg si echipa favorita

    – in anturajul lor din perioada liceului exista multi baieti care merg pe stadion

    – au fost duse inca de cand erau mici pe stadion de tatal lor si le-a ramas in rutina

    – vin sa fie remarcate, la agatat.

    Eu nu cred in ideea ca unei femei ii poate place fotbalul, ca joc. Poate-i place un fotbalist cum arata. Dar n-o sa vezi o femeie impresionata de driblingurile lui Ronaldinho, cum am fost eu in perioada in care mi-a cazut fotbalul cu tronc, sau cum sunt copiii de astazi cu Neymar.

    • Eu am cunoscut cateva femei carora chiar le place fotbalul. Nu cred ca mi-au spus-o sa ma agate. Si nu le-am cunoscut pe stadion, cocotate pe tocuri. Ma rog, vreo doua asa. Nu zic ca-s dese, dar se mai intampla.

  • Draga Sanziana,cand ai spus ca ti se face piele de gaina la imnul lui Liverpool te-ai referit la melodia propriu zisa sau la faza cand ii auzi pe suporteri cantand?

    Sanatate Doamne ajuta!

  • Acu pe bune, chiar ai putea mânca cinşpe sarmale şi după aia să ne mai şi povesteşti nouă asta? Scrie despre ce vrei că scrii bine iar pe cei care critică doar de dorul de a critica ignora-i la fel cum sunt sigur că ai făcut şi cu cei care,poate, la un moment dat, te-au fluierat pe un stadion (Pşşş, ce bună-i asta!!). Baftă!

    • Imi place sa cred ca nu suntem pe stadion si ca aici nu se fluiera. Cititorii lu’ Scutariu trebuie sa aiba un motiv pentru care vin si revin pe-aici, s-ar putea s-avem chestii in comun chiar daca sunt ei sceptici in prima faza. Si eu sunt genul curcubee si unicorni, vreau pace si dialog constructiv cand consider ca am cu cine.

  • Așa cum i-am zis și Sînzianei ieri, mie-mi place textul. E refreshing să citesc ceva scris de o femeie atunci când vine vorba despre fotbal.

  • Sînzi draga, n-ar fi mai bine sa scrii un articol despre, cum sa mancati, voi divele, fara sa va ingrasati ? Sau te “lupti” pentru un loc de asistenta la Capatos? Esti potrivita, zau!

    • @Stefan dragule, nu crezi c-ar fi putin scarbos sa scriu despre cum mananc eu 15 sarmale la o masa si ma si ingras? Adica chiar vreti sa vorbim despre asta, serioooos? Cat despre asistenta, here’s a nice story: eram studenta si-mi cautam job, am trimis un CV pentru un post de redactor la Good Food (ironie, na), iar cand am ajuns la interviu m-au intrebat fatucile alea de la receptie daca am venit pentru “Te pui cu blondele”, desi nici macar nu eram blonda. The silly face. I got that going for me, which is nice. Acu’ stau si ma-ntreb daca sunt eu diva superficiala doar pentru ca, hai sa zicem, genetica a fost blanda cu mine saaaau sunteti voi superficiali ca nu puteti vedea mai departe de mutra relativ draguta.

    • Cat despre puncte de suspensie, e mai bine sa le eviti atunci cand nu-si au rostul. Hai sa nu facem din asta o politie a scrierii, ca-s filoloaga si n-ai avea decat de pierdut. Daca s-ar fi apucat cititorii sa-l corecteze si pe Tetelu, ce-ar fi iesit? Intreb numa’.

Lasă un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.