web analytics
Fotbal extern

Câteva chestii după Steaua Roșie – Partizan

Am băut o cafea cu Novak Martinovici și am aflat că Steaua Roșie, deși are doi ani consecutivi de grupe UCL și a adunat vreo 50 de milioane din experiența asta, e într-o incertitudine financiară măricică. Datoriile nu au fost acoperite decât în parte, iar ăsta e motivul pentru care banii luați de la UEFA nu s-au tradus în transferuri tari sau salarii mari. Dar chiar și așa, la Steaua Roșie sunt salarii de 500-600.000 de euro pe sezon.

În Serbia nu există bani din drepturile TV. Mă rog, nu există bani serioși. Cluburile primesc câteva mii de euro pe meci, de-o ciorbă. Steaua Roșie are singura sursă mare de venit la capitolul sponsorizare, 3 milioane de euro în fiecare sezon de la Gazprom.

Apropo de Novak. Omul e mare lider acum. E motociclist, are un R 1200 GS din 2014 pe care vrea să îl schimbe anul ăsta cu modelul nou. Și se plimbă destul de mult, spune că nu prea se dă jos de pe motocicletă. Mi-a cerut și i-am dus un ghid moto cu trasee prin România, că e fiert să se plimbe pe la noi prin țară.

Marakana din Belgrad e stadion vechi, dar acum arată bine de tot. Probabil că l-au cosmetizat pentru meciurile din Liga Campionilor. Dar chiar e mișto-mișto. Mult mai bine decât acum aproape zece ani, când am fost prima dată.

Și tot în comparație cu ce a fost prima dată când am venit la derby, atmosfera de acum nu se compară. Sigur, a fost mișto rău aseară, probabil top la nivel de Europa, dar în trecut era mult, mult mai intens. Erau mai nebuni, cântau mai tare și mai cu patimă, zburau și mai multe torțe, se implicau și tribunele 1 și 2.

Ăștia de la Partizan au venit cum tot vin în ultima perioadă. Adică împărțiți în trei bucăți. Și s-au și atins între ei, la un moment dat, de a fost nevoie să îi separe cu scutierii, scutieri care au rămas între ei tot restul meciului. De cântat a cântat doar grupul principal, cel mai mare, restul nu s-au manifestat. Doar s-au uitat la meci.

Nu cunosc lotul celor de la Steaua Roșie, știu doar doi jucători – Borjan de la Vaslui și Canas de la PAOK. Nu știu dacă au jucat cu rezerve sau nu, dar dacă ăia era titularii nu pricep cum au strâns ei și alea 3 puncte în grupele Ligii. Nivelul e destul de slab.

Siguranța e destul de ridicată, nu mai e ca pe vremuri. E plin de poliție în tot orașul, în special în ziua meciului. După meci am mers pe jos, vreo 4 kilometri, până la hotel. Și n-a fost nici măcar un motiv de griji. E foarte, foarte ok față de cum era în trecut.

Belgradul e foarte frumos, vizita de acum mi-a reconfirmat asta. Mai scutiți Milano, Viena sau alte clișee. Vizitați și Belgradul! 😉

Un comentariu

  • Vad ca nu ierti nimic. Unde-i focu’ al mai mare. Acolo si tu. Am un respect mare pt sarbi si in general cu toti din fosta Iugoslavie, au caracter, sunt dintr-o bucata, cu sange-n ku..e. Si de aici si foarte multe rezultate in sport.

Lasă un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.