Cât timp durează până când o activitate iese din obiceiul de consum al maselor? În cât timp se adaptează omul și își continuă viața fără acel obicei, chiar dacă nu era unul negativ? Cum se poate reveni la acel obicei după o pauză foarte lungă?
În loc să facă concursuri imbecile pe Facebook și în loc să îl trimită pe Iustin Ștefan să ne spună care e părerea lui – fie vorba între noi, părerea celui pe care și acum îl am în telefon trecut ”Iustin Stefan – avocat Becali” de pe vremea când lucram la ProSport nu știu cât de importantă trebuie să fie – Liga Profesionistă de Fotbal din România ar face bine să își răspundă la întrebările de mai sus.
Într-o țară în care și așa se suferea crunt la nivelul prezenței efective pe stadioane la meciurile de fotbal, interdicțiile aduse de pandemia asta pot însemna finalul. Lipsa participării efective, cu trupul, la partidele de fotbal va deveni obișnuință. Nu mai avem mult și se face anul de când nu se mai joacă cu spectatori, iar lucrurile tind să devină normalitate. Și nu, nu militez acum pentru revenirea oamenilor în tribună. Că nu e cazul în noiembrie 2020 când numărul de infectări e în creștere și răspândirea nu poate fi ținută sub control nici prin lockdown-uri.
Vorbesc despre viitor, unul apropiat sper, în care o să apară un vaccin și virusul va putea fi ținut sub control. Se vor întoarce suporterii atunci pe stadion? Părerea mea este că nu. Că numerele vor fi tot mai mici, mai mici decât cele mici pe care le aveam în epoca ce a precedat pandemia. Îndepărtarea asta i-a făcut pe mulți să își ia gândul de la fotbal, a diluat sentimente, a înstrăinat persoane care nu erau foarte convinse și a mutat lucrurile într-o zonă teoretică. Adică aia de internet, acolo unde prezența e irelevantă. Și, mai important, a stopat contactul noilor generații, contactul copiilor cu echipele favorite, cu atmosfera din peluză, din tribună, din jurul unui meci de fotbal, din jurul unui derby. Adăugați peste asta și un fotbal românesc măcinat de lipsă de performanță, de scandaluri, de confruntări internaute între ”clonați” și ”adevărați”, și veți vedea că nu sunt motive de bucurie. Sau de optimism, măcar.
În ceea ce mă privește, fotbalul fără prezența spectatorilor – toți, nu doar galeriile – e aproape imposibil de urmărit. Am avut prilejul să vedem până acum meciuri la toate nivelurile, începând de la Liga 4 România, trecând prin Liga 1, EPL, Primera și Serie A și terminând cu meciuri tari din Champions League și doar curiozitatea și obișnuința m-au ținut în fața televizorului. Am văzut Bayern – PSG în timp ce făceam altele, m-am uitat la Milan – Inter în timp ce scriam ceva, am văzut bătaia administrată de Real Madrid Barcelonei printre niște discuții de WhatsApp. Fotbalul e, mai mult sau mai puțin, același. Dar atmosfera, condimentul, lucrul care ne făcea să trăim, să avem emoții a dispărut. Și asta se întâmplă în cazul meu, un om care a crescut cu fotbalul, care a lucrat cu fotbalul și care a dezvoltat niște obiceiuri de consum exagerate, de tipul urmăririi unui Academica Clinceni – Hermannstadt duminică, la prânz. Cum se întâmplă cu cei care n-au astfel de obiceiuri?
Sunt aproape convins că și la nivel național, dar și la nivel mondial lucrurile nu vor mai fi la fel din punctul ăsta de vedere. Se va reveni după restricții, dar se va reveni în numere mai mici. Cu interes tot mai scăzut, cu tot mai puțină pasiune, cu tot mai puține participări reale în viața cluburilor. Am văzut că nu e o tragedie dacă suntem la șpriț când joacă echipa favorită. Am văzut că funcționează livescore, am văzut că nu e sfârșitul lumii dacă nu vedem live cum dă Ibrahimovic goluri, că avem telefoanele și ne uităm când terminăm de dat inimioare pe Instagram.
Și nu vă luați pe voi exemple, neapărat. Că asta cu trăitul într-o bulă e o greșeală din care credeam că am învățat deja.
În Romania s-a plecat pe un drum greșit. Prima problemă este că NU AVEM ECHIPE cu tradiție… Marea parte s-au desființat iar cele care au luat-o de la zero au mers până în liga II… De acolo ori faci iar parteneriat cu primăria, ori dispari. Și parteneriatul cu primăria e moartea fotbalului… Ambițiile bolnave ale unui edil care nu a putut fi antrenor sau manager au născut monștri ca Voluntari, Clinceni, Brănești, Chiajna…
La nivel național situația e și mai nasoală, nu știu care din echipe sunt independente de zona publică? Sau care sunt chiar fostele echipe de tradiție și nu vreun CSA, ACS, FCS, SC XXX S.R.L. etc.
Cele deținute de privați (CFR, CSU, FCSB, Viitorul, (Dinamo e gaură neagră) – au mereu prim planul și cel puțin au în vocabular cuvântul performanță. Dar atât…
Deci nu ai conducere privată, atârni de primărie, nu faci performanțe și ești fie o clonă fie o struțo-cămilă de nu știe nici jucătorul pentru cine joaca și nici suporterul pe cine să susțină. Cine să vină lângă tine?
Apoi – problema 2 este cea a jucătorilor. Exceptând 3-4 cluburi, restul au numai bombe și ciurucuri în lot. Îl vedeți pe Corbu de la Chindia să atragă oamenii din oraș la stadion? Mai mult, pe lângă că sunt atât de slabi încât probabil faci o echipă mai bună cu suporterii decât cu ei, nici nu stau la echipă. Vine iarna, pleacă 12, vin 12. Vine vara, pleacă 12, vin alți 12. Marea parte străini de mana 7 care nici nu știu la ce echipă joacă, atât de des le schimbă. Cum să faci creezi comuniunea jucător-comunitate?
Problema 3 – sunt stadioanele. Pistele ca pistele (și cu st, si cu zd =))) dar voi vedeți vreun proiect serios de construit stadioane unde sunt echipe? Avem stadion la Tg Jiu… Joaca mama pe el…. Dinamo nu are. Avem la Craiova unde joacă clona dar echipa de tradiție nu are voie.
La Cluj ca la Cluj… echipa bună pe stadionul vechi, echipa bombă pe stadionul nou. Suntem așa bogați de ne permitem luxul acesta? Italienii nu și-l permit.
Atata timp cat imbecilele autoritati construiesc stadioane cu pista lumea nu va vrea sa vina pe stadion. In toata Europa si in toata lumea se fac stadioane fara pista, NUMAI IN ROMANIA se construiesc stadioane cu pista si voi presa NU FACETI NIMIC in aceasta privinta. Ma uitam ca si la Iasi coruptul ala de si-a pus vila din centrul orasului pe numele copilului de un an tot stadion cu pista vrea sa faca. Nu a ajuns esecul de la Cluj-Napoca? Nu va ajunge ce striga toate galeriile din tara care mai sunt: “VREM STADION FARA PISTA” ??? Stadioanele cu pista duc cu ideea spre un singur cuvant: COMUNISM. Desi multi tineri nu l-au prins, au vazut stadioanele vechi: Dinamo, Iasi, Pitesti, Constanta, Brasov, Timisoara si numesc aceste stadioane vechi drept “COMUNISTE” ca au fost construite in perioada comunista. Plus ca se uita la TV si nu mai avad NICAIERI in EUROPA stadioane noi construite pentru fotbal cu PISTA. ABSOLUT NICAIERI. Unde s-au facut stadioane noi si fara pista lumea a venit si va veni intr-un numar mare: CRAIOVA, PLOIESTI, CLUJ-NAPOCA (STADIONUL LUI CFR CLUJ). Desi Universitatea Cluj are mult mai multi fani decat CFR, galeria a zis public ca nu le place stadionul ca nu trebuia cu pista si din aceste motive lumea nu vrea sa vina la meci. Cand s-a facut stadionul lui FC National si pana cand echipa s-a desfiintat, pe acel stadion era o medie de spectatori foarte buna si veneau si cei care veneau erau suporteri neutri sau ai altor formatii deoarece acela era un stadion destinat fotbalului si oamenii simteau jucatorii si meciul de la cativa metri din tribuna, nu mai era nu stiu ce distanta pana la campul de joc ca la DACIADA. Daca voi presa (cainele de paza al democratiei si al lucrului CORECT facut) nu luati nici o atitudine si nu puneti nici o presiune pe decidentii zilei (multi dintre ei cu BAC-ul luat pe blat dupa varsta de 30 de ani si cu facultati facute la misto la cine stie ce universitati particulare obscure si dubioase) se va merge in continuare pe aceeasi linie a idioteniei. In acest moment sunt in lucru sau in proiect 4 stadioane cu pista: Targu-Jiu, Targoviste, Sibiu, Iasi… O hidosenie si bani aruncati degeaba, niste cretinati si nulitati de politruci cu educatie de acuma 40-50 de ani in spiritul DACIADEI sunt lasati sa ia aceste decizii aberante si absolut nefolositoare…
Aproape niciun club din Romania nu a avut in ultimii ani o campanie, o actiune clar construita cu scopul de a atrage oamenii la stadion. Pentru ca asa sunt cluburile conduse in Romania, apoi apare si problema stadioanelor, care sunt vai de mama lor si nu ofera un cadru civilizat pentru spectatori.
Nici eu nu prea vad ce ar putea sa convinga oamenii sa mearga la stadion chiar si dupa ce trece pandemia. Problema e ca nu cred ca va trece prea curand si cluburile trebuie sa inventeze ceva, sa vina cu ceva nou, nu stiu exact ce, dar ar trebui sa fie destepti in privinta asta. Si nu doar cluburile din Romania.
In ceea ce ma priveste, n-am mai fost pe stadion de pe 29 Februarie cand am fost la un Petrolul-Farul. La mine la Constanta ce sa mai zic de stadion? Bine, U Cluj are stadion top si a fost plin doar la Untold. O fi de la pista.
In opinia mea, daca echipele nu vor incerca sa construiasca un spirit de comunitate in jurul lor, va fii foarte greu. La Steaua, spre exemplu, cand se vor vinde abonamente ar trebui sa aiba reducere persoanele care au adresa foarte aproape de stadion. Cand ai oameni care locuiesc aproape si vin la meciuri, devine un hobby mersul pe stadion, te intalnesti cu tovarasii, faci maxim 25-30 de minute pana acolo, indiferent de echipa adversa si indiferent de pozitia in clasament. Daca obiectivul tau, ca echipa din Bucuresti (doar un exemplu), e sa ai rating mare la TV, sa se uite tot Ilfovul si Argesul la tine … atunci o sa pastram cartoanele cu figuri pe stadioanele moderne si dupa ce trece pandemia.