web analytics
40 de zile in Romania

40 de zile în România – Oriodaiorinodai

Mărturisesc sincer că nu știu care e treaba cu drumul care coboară din Jina către Dobra, apoi către Transalpina. Adică dacă s-a întâmplat ceva acolo, dacă a fost construit în condiții speciale, dacă l-au făcut pentru că nu exista nicio altă variantă pentru ciobani să coboare la oraș. Habar nu am. Dar vă sfătuiesc, cu drag și cu sinceritate, să nu încercați. Sunt serpentine, dar execrabila calitatea a asfaltului e întrecută doar de gradul de periculozitate. E un dezastru care așteaptă să se întâmple acolo, sunt o grămadă de curbe în care terasamentul a plecat, s-a prăbușit în prăpastie, iar pereții muntelui sunt ținuți să nu vină peste mașinile de pe drum doar de mila lu’ Bunuțu’. E drept, nici n-am întâlnit multe mașini de turiști prin zonă, doar Dacii papuc ale localnicilor, dar eu nu mi-aș risca viața pe acolo. Și asta se întâmplă în condiții de vreme bună, uscată. Pentru că urmările ploilor de zilele trecute încă se mai văd. Pietre de dimensiunea unui Matiz desprinse din munte și căzute peste drum, noroi de jumătate de metru scurs de pe versanți și întărit peste asfaltul aproximativ.

Din nou, cu motocicleta e mai simplu. Din Dobra, un loc pe care nu îl știam și care arată frumos tare, se iese în Transalpina. Una asfaltată exemplar, nu știu cât de nou e turnat, însă calitatea e de circuit de Formula 1. Poți merge în picioarele goale pe asfaltul ăla și, dacă ai căzut, șansele să rămâi fără julituri sunt mari. Perfect e, sper să țină. Urc spre Sebeș pentru că am un fix. E cam riscant, e posibil să iasă, dar e la fel de posibil să fac o groază de kilometri de pomană. Însă știți cum e, dacă e fix…

Mă distrez cu GS-ul pe curbele Transalpinei de nord până ajung în Sebeș, apoi… Da, da! Autostradă, tati! Coșmarul oricărui motociclist, cel mai puțin indicat drum pe care îl poți alege atunci când mergi pe două roți, moartea pasiunii. Pe acolo mă duc pentru că destinația mea e Hațeg. E deja destul de târziu, am făcut o groază de kilometri azi, iar pentru a atinge mâine punctul pe care vreau să îl ating am nevoie să stau peste noapte în Hațeg. Așa că mă urc pe A1, pun pe pilot automat la 140 km/h și număr secundele. E horror, dar cum spuneam, cu siguranță sunt lucruri în viață mai nasoale decât să mergi prin țară, fie și pe autostradă, pe un R 1250 GSA cu pilot automat și o amortizare atât de faină a ghidonului încât să mai poți lua mâna, din când în când, de pe el. Deși nu vă sfătuiesc să faceți asta, e periculos și cred că e și motiv să rămâneți fără permis, dacă îmi aduc bine aminte de acum o mie de ani, de când am citit ultima dată legislația.

Ajung fără benzină în Hațeg, trag la primul Petrom și pun doar vreo 8 litri într-un rezervor de peste 30. Am nevoie de o motocicletă cât mai ușoară mâine, întru îndeplinirea fixului meu. Mă cazez într-un loc frumușel, unde pentru 125 de lei pe noapte primesc o cameră în curtea unor oameni, într-o clădire separată, decorată foarte tare. Am tot confortul necesar, mănânc bine în oraș și îmi propun să mă culc devreme, să fiu în putere a doua zi. Fixul meu presupune să fac cu GS-ul ceva ce nu știu dacă ar putea să facă vreun român. Și nu pentru că sunt eu mare pilot, mare motociclist. Că nu sunt, abilitățile mele sunt limitate, mai ales în ceea ce privește partea extrem de tehnică a motociclitului în offroad. Însă vreau să încerc, vreau să cer și ajutor dacă e cazul, vreau să văd dacă se poate.

Asta pentru că, o să vedeți (și dacă îmi iese, dar și dacă eșuez lamentabil) fixul meu este să ajung într-un loc a cărui frumusețe e colosală, copleșitoare. Și, cu toate că nu e un secret de stat, aproape că mi-e teamă să spun cum se numește locul ăsta, unde e situat, să nu cumva să năpădească specia dornică de manele live și grătar de ceafă cu extra fum, repede împrăștietorii de șervețele umede de după căcare și aruncătorii de PET-lungime. Așa că fac un pact cu mine. Dacă ajung acolo, pun doar poze și nu spun cum se numește locul. Cine își dă seama, bine. Dacă nu ajung… atunci o să scriu despre asta și o să caut soluții să merg acolo, în viitor, chiar dacă nu se va putea ajunge cu motocicleta. Și, din ce tot citesc seara înainte de culcare, se pare că nu se poate. Și nici nu se va putea vreodată.

Din seria 40 de zile în România:

[instagram-feed]

This image has an empty alt attribute; its file name is BMW_bannere_R1250GS_850x150px_062020-1024x181.png

4 comentarii

Leave a Reply to Cr1stiann X

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.