PAOK Salonic, clubul salvat de ultrași și de ideile lor. ”Torțe? Da, la fiecare meci, altfel nu mai vin cetățenii în tribună”

Liga 1 trece printr-o perioadă proastă şi nu doar din punct de vedere fotbalistic. Meciurile din primul eşalon fotbalistic de la noi adună tot mai puţini spectatori, mai ales după desfiinţarea Rapidului, a Petrolului, după dispariţia lui ”U” Cluj din fotbalul mare şi după ce galeriile au părăsit Steaua. Problema lipsei spectatorilor este explicată, uneori, chiar prin dispariţia galeriilor. Grupurile de suporteri pătimaşi care se strâng în peluze adună, prin entuziasmul lor, şi suporterii… normali.

”Cetăţenii”, aşa cum îi denumesc ultraşii. Rolul galeriilor în această ecuaţie este de puţine ori recunoscut de către cluburile din România, cluburi care de cele mai multe ori au acuzat, prin vocea patronilor sau prin cea a preşedinţilor, faptul că galeriile produc doar pagube. Amenzi pentru show-urile pirotehnice, stadioane suspendate în urma scandărilor rasiste sau după ce ultraşii s-au bătut cu forţele de ordine, toate aceste argumente au fost folosite în ultimii ani de oficialii cluburilor pentru a denigra ultraşii.

În acest context, ProSport a vizitat în urmă cu o săptămână un club de fotbal din Europa care încă trăieşte doar datorită relaţiei cu suporterii săi. Şi nu cu orice suporteri, ci cu partea dură a acestora, cu ultraşii. Am discutat cu membrii Gate 4, peluza care are renume european prin prisma faptului că găzduieşte unii dintre cei mai vocali, dar şi mai violenţi suporteri. Pe parcursul a trei zile, am discutat în Salonic şi cu oficiali ai clubului, dar şi cu jurnalişti locali pentru a înţelege mai bine rolul ultraşilor în viaţa clubului. Şi, pentru a simţi pe propria piele puterea galeriei lui PAOK, ProSport a asistat la unul dintre cele mai importante jocuri din prima ligă a Greciei, PAOK Salonic – Olympiakos, partidă care a început cu un show pirotehnic de proporţii.

Torţele sunt interzise, dar atrag ”cetăţenii” pe stadion

Cum este posibil ca un stadion întreg să fie aprins? Am aflat că, în ciuda a ceea ce crede majoritatea, torţele nu sunt legale nici în Grecia. Aproape de fiecare dată sunt ascunse şi introduse pe ascuns în peluză. Dar de cele mai multe ori ultraşii vorbesc cu clubul. ”Le spunem ce vrem să facem, aşa cum a fost în 2014 cu Olympiakos când am făcut cercul de foc. Ei ştiu că vor plăti amenzi, dar câştigă mai mult din prezenţa oamenilor pe stadion. Cei mai mulţi spectatori pentru asta vin, pentru cântecele noastre, pentru torţele noastre, pentru nebunia noastră. În cazul ăla, cu OLY, a fost şi un specialist în pirotehnie şi totul a fost OK. Bine, în meciurile din Europa nu avem voie, ştim că amenzile sunt uriaşe acolo şi ne pot suspenda stadionul”, spune un fan al echipei pentru ProSport.

Şi PAOK plăteşte. Potrivit informaţiilor pe care le are presa din Salonic, amenzile pentru spectacolele cu torţe sunt cam de 10.000 de euro pe meci. Nimeni nu se plânge, nimeni nu le cere celor din Gate 4 să renunţe la ele, ba dimpotrivă. Mai jos este un exemplu în care clubul a contribuit la spectacol. În 2014, tot la un meci cu Olympiakos, fanii au pus la punct ceea ce s-a răspândit rapid pe forumurile suporterilor drept ”The Ring of Fire”. Toumba a fost aprinsă la începutul meciului de sute de torţe.

Există totuşi o luptă constantă a celor din Federaţie pentru a stopa huliganismul, pentru a ţine sub control fanii. Şi federalii se folosesc de frica celor din conducerea cluburilor. Noi reguli impuse la Atena spun că dacă torţele ajung pe teren, arbitrul trebuie să oprească jocul. Dacă torţele ajung pe iarbă de trei ori, meciul e oprit şi echipa gazdă pierde cu 3-0.

Fără galerii ale echipei oaspete la meciuri

Suspendările primite din partea Federaţiei pot varia de la avertismente, amenzi, până la suspendarea stadionului. Însă nu atât de uşor precum se întâmplă în România. ”La noi nu vor dicta suspendări ale stadioanelor pentru torţe, sunt prea comune astfel de manifestări, ar trebui să se joace mereu fără spectatori. Însă situaţia se schimbă atunci când intrăm pe teren sau când lovim un jucător al echipei adverse. Sau fani ai echipei adverse, în rarele ocazii în care se întâmplă să fie două galerii”, spun ultraşii. Este momentul în care totul merită completat cu o altă poveste. Intervine un jurnalist grec care se ocupă doar de PAOK Salonic de mai bine de 15 ani: ”În 1986 am avut un deces pe stadion. Singurul deces din cauza pyro, dar nu erau torţe, erau nişte petarde puternice. La Larissa – PAOK, un profesor din Atena care lucra în Larissa nu a mai găsit bilete de autobuz să plece spre casă şi a zis să vadă meciul până la următoarea cursă. A fost lovit de o petardă puternică ricoşată din galeria lui PAOK şi a murit”.

Violenţa de pe stadioane a făcut autorităţile să ia decizii drastice. De ani de zile, meciurile din prima ligă a Greciei se joacă fără ca fanii echipei oaspete să fie primiţi pe stadioane. Există şi excepţii, însă la partidele dintre PAOK, Olympiakos, Panathinaikos, AEK şi Aris Salonic echipa vizitatoare ştie că nu poate conta pe prezenţa ultraşilor. E interzis prin lege! Există şi excepţii, însă sunt rare şi foarte greu de pus în practică. ”Cluburile insistă la poliţie atunci când consideră că o întâlnire între PAOK şi AEK, să zice, nu are un grad de risc atât de ridicat. În special atunci când nu e miza foarte mare. Dacă Poliţia crede că poate detaşa suficient de mulţi agenţi pentru a asigura ordinea, atunci Federaţia e informată şi meciul se desfăşoară cu accesul fanilor echipei din deplasare”, aflăm de la jurnaliştii greci. Evident fanii lui PAOK se laudă că ei sunt motivul pentru care autorităţile au luat această decizie, totul de pe urma unui meci de la Larissa în care cele două galerii s-au bătut crunt cu forţele de ordine.

Ultraşii au salvat clubul de la faliment

La PAOK-ul ultimilor ani există, în rândul conducerii, un sentiment de eternă recunoştinţă faţă de Gate 4. Asta pentru că în 2009, atunci când PAOK a fost aproape de dispariţie din pricina problemelor financiare severe, Gate 4 a dat startul unei campanii care a revitalizat conturile. Ultraşii au mobilizat suporterii şi PAOK a vândut 21.100 de abonamente pentru meciurile sezonului 2009/2010. ”Banii intraţi în club atunci au fost importanţi. Şi numărul mare de abonamente a fost doar începutul. Au cumpărat produse cu însemnele clubului, fulare, şepci, tricouri. Prezenţa masivă la meciuri a facilitat şi noi contracte de sponsorizare, companiile aveau siguranţa că produsele lor sunt promovate în faţa a zeci de mii de fani la fiecare meci”, ne spune Nikos Toskitsis, jurnalist grec care scrie despre PAOK.

Fanii dedicaţi iubesc echipa, dar iubesc mai mult ”meseria” de ultras. ”Mingea e doar pretextul pentru care venim la stadion” e sloganul pe care un membru al unui fanclub PAOK l-a scris acum mulţi ani într-un ziar al suporterilor. Ce înseamnă asta? ”Ziua meciului nu e o zi simplă pentru noi. Ne trezim şi ieşim. Noi nu mâncăm în casă în zilele cu meci, ieşim la restaurante şi la cafenele cu prietenii pe undeva pe lângă stadion. Vorbim despre PAOK, despre jucători, adversari, campionat. Apoi intrăm să simţim atmosfera. Vrem să câştigăm, da, dar nu e cel mai important. Dacă iubeam PAOK doar pentru rezultate tribunele erau goale, că noi nu am câştigat mare lucru în istorie”, spun ultraşii.

”Ultras on tour”, mândria de a călători pentru PAOK. Ryanair a simtiţ-o pe propria piele

Ultraşii echipei din nordul Greciei şi-au făcut titlu de glorie dintr-o situaţie care ţine de amplasarea oraşului. Aflat la circa 100 de kilometri de graniţa cu Bulgaria, Salonicul este la mare depărtare de Atena, capitala care dă cele mai multe rivale pentru PAOK. Astfel, atunci când au ocazia, fanii se organizează în detaliu pentru deplasări la jocurile cu Olympiakos, Panathinaikos sau AEK. ”Avem un cântec care zice <Poate că nu avem banii pe care îi au Merkel şi Sarkozy şi chiar dacă dăm faliment şi revenim la drahme, PAOK venim şi te susţinem peste tot în Europa. Cât timp exişti, vor exista şi deplasările noastre”. Deplasările sunt importante pentru PAOK. Visul suporterilor este să călătorească la Atena, acolo unde se joacă finalele de Cupă de cele mai multe ori. La fel şi în Europa, scopul e să meargă să facă atmosferă.

Apetitul uriaş pentru deplasări este ilustrat de o întâmplare recentă care a distrat lumea fotbalului din Grecia. În momentul în care din urne a ieşit numele lui Schalke ca adversar pentru PAOK în primăvara Europa League, suporterii au năvălit pe site-ul companiei aeriene low-cost Ryanair pentru a rezerva bilete de avion. Site-ul a picat imediat şi, chiar dacă Ryanair a infirmat incidentul, oficialii companiei au precizat pentru presa din Salonic că au luat măsuri speciale pentru a face faţă cererii uriaşe de bilete. ”Asta e PAOK! Nu avem mari rezultate, dar avem o echipă care nu va fi lăsată vreodată singură şi avem scopul să îi facem pe europeni să tremure atunci când cântăm”, completează ultraşii.

În clipul de mai jos este un reportaj TV din 2014, atunci când 350 de autobuze cu fani ai lui PAOK au dus la Atena, pentru finala Cupei, circa 22.000 de fani ai echipei din nordul Greciei.

“Fanii sunt binecuvântarea şi blestemul lui PAOK”

Ce e PAOK? Fanii spun ”noi suntem PAOK!”. Aşa se salută atunci când se întâlnesc la o cafea, când se reunesc pentru o masă sau când se văd întâmplător pe stradă. Însă câteodată lucrul ăsta e periculos. Au existat mai multe momente în istoria clubului în care fanii au intervenit adânc în treburile interne. ”Mereu am avut probleme cu preşedinţii. Mereu, mereu! E şi o vorbă aici, fanii sunt binecuvântarea, dar şi blestemul acestui club. Chiar şi sezonul ăsta, la început, am pierdut cu Atromitos, apoi am pierdut la Panathinaikos. La întoarcere câteva mii de suporteri i-au aşteptat la hotel şi au aruncat cu pietre în autocar”, spune un alt suporter intervievat de ProSport.

Jucătorii şi antrenorii aşteptau salvarea din partea patronului, rusul Ivan Savvidis, cel care mai reuşise să calmeze spiritele în trecut. Însă rusul a adoptat o altă tactică. A ajuns la faţa locului şi le-a spus fanilor că le aduce mâncare şi apă, dar să nu plece de acolo până la următorul meci! Să pună presiune pe fotbalişti! Strategia a funcţionat, iar după acel moment PAOK a avut evoluţii entuziasmante în campionat şi în Cupă.

În imaginea de mai jos, fotografie făcută în 2001, sunt ultraşii lui PAOK care au atacat cu pietre biroul preşedintelui Giorgos Batatoudis. Motivul a fost decizia de a-l vinde pe fundaşul Stelios Venetidis la Olympiakos, un ”traseu” pe care cei din Salonic nu l-au acceptat niciodată. Este unul dintre motivele pentru care între cele două cluburi au existat rareori transferuri.

Paza echipei e asigurată de foşti membri Gate 4

Ultraseria poate aduce o meserie. Cel puţin asta speră liderii grupărilor din Gate 4, oameni care pot ajunge să fie plătiţi de club. Evident, legal, printr-o formă de recompensare inedită. ”PAOK are un departament de pază format de băieţi care au fost în galerie. Sigur, nu se ocupă de securitatea stadionului, ci de jucători şi de relaţia cu suporterii. Ultraşii îi respectă şi ascultă de ei atunci când spiritele se inflamează. Ei sunt utili în special la antrenamente, în perioadele în care echipa joacă prost, pentru că ultraşii vin la şedinţele de pregătire şi fac scandal. Atunci vin oamenii care au fost în galerie, discută cu fanii, îi calmează şi toată lumea e fericită”, spune un jurnalist din Salonic.

Istoria ”Toumba Libre”, băutura ultraşilor lui PAOK

La fiecare întâlnire pe care am avut-o cu suporterii lui PAOK, dar şi în spaţiul din jurul stadionului Toumba înainte de meciul cu Olympiakos, cei mai mulţi fani ai echipei beau un lichid gălbui. I-am aflat ulterior povestea, una care a fost deja dezvoltată de mai multe publicaţii importante din întreaga lume. Băutura este retsina, un vin alb din Grecia care îşi trage denumirea de la felul în care era depozitat. Răşina de pin era folosită pentru a sigila butoaiele şi, cu timpul, vinul trăgea din aromă. Ei bine, fanii lui PAOK consumă doar un singur fel de retsina: este vorba despre Malamatina, cramă astfel care face vânzări importante şi pe care grecii din nord nu o trădează. Cu timpul, Malamatina a căpătat nume de alint. Pentru că cei mai tineri beau vinul cu Coca-Cola, băutura astfel combinată a primit numele de Toumba Libre. Este un nume alcătuit de la celebrul cocktail Cuba Libre plus Toumba, numele stadionului lui PAOK Salonic. Sunt unele grupări din Gate 4 care au adoptat logo-ul Malamatina pe steagurile pe care le agaţă pe gardurile stadionului.

Fernando Varela. De la o echipă fără fani, la una cu suporteri nebuni

Împortanţa unor fani precum cei ai lui PAOK Salonic nu poate fi subliniată mai bine decât prin discursul unui fotbalist care a plecat din România. Fernando Varela, cel care a prins perioada în care Steaua avea suportul galeriilor, dar şi pe cea în care ultraşii au părăsit echipa, a ajuns să joace la PAOK. ”Fanii te fac să joci mai concentrat, mult mai agresiv. În ultimul an la Steaua nu a fost aşa, din această cauză nu am putut să câştigăm titlul. Când joci meciuri importante trebuie să ai ceva care să te împingă de la spate, să te încurajeze. Cu galerie aţi văzut, am câştigat tot! E mai uşor cu ei, am bătut-o pe Dinamo de atâtea ori. Fără ei e greu, intrăm la un meci ca la amical, ca la pregătire”, a spus Varela într-un interviu publicat de ProSport săptămâna trecută. Fostul căpitan al echipei din România a vorbit şi despre ceea ce trăieşte la Salonic: ”De obicei sunt 15-20.000 de fani la meciuri, dar aici suporterii sunt suporteri. Sunt nebuni, în sensul bun! Vin la tine pe stradă, vorbesc cu tine, vor poză, vor tot. Trebuie să stai mai mult acasă, nu prea ai cum să mergi pe stradă.”

Banner al ultraşilor greci: ”PAOK nu are nevoie de doping, ne au pe noi. Gate 4”